Marele eminescolog Dimitrie Vatamaniuc despre cum a trăit și cum a murit Eminescu și crezul lui de o viață: “Eminescu a avut o concepţie profund creştină în toată opera sa”. Interviu Extraordinar In Memoriam

Marele eminescolog Dimitrie Vatamaniuc despre cum a trăit și cum a murit Eminescu și crezul lui de o viață: “Eminescu a avut o concepţie profund creştină în toată opera sa”. Interviu Extraordinar In Memoriam

Publicistica lui Mihai Eminescu, incomodă în fostul regim dar și în cele de după 1989   Interviu în exclusivitate cu academicianul Dimitrie Vatamaniuc, realizat de Maria Stanciu, membra a UZPR Galați. Interviul a fost publicat în trei părți și reunit…

A plecat la Domnul pentru a se întâlni cu Mihai Eminescu. Veșnică pomenire, Dimitrie Vatamaniuc (25 septembrie 1920, Sucevița – 4 iulie 2018, București)

A plecat la Domnul pentru a se întâlni cu Mihai Eminescu. Veșnică pomenire, Dimitrie Vatamaniuc (25 septembrie 1920, Sucevița – 4 iulie 2018, București)

5 iulie 2018 S-a stins din viață reputatul eminescolog Dimitrie Vatamaniuc, membru de onoare al Academiei Române Academia Română anunță cu deosebită tristețe stingerea din viață, miercuri, 4 iulie 2018, la vârsta de 98 de ani, a criticului și istoricului…

BUCOVINA ȘI BASARABIA. Studiul istorico-politic al lui Eminescu publicat integral, în premieră online. Adevărurile lui Eminescu despre Rusia, aceleași, după exact 140 de ani

BUCOVINA ȘI BASARABIA. Studiul istorico-politic al lui Eminescu publicat integral, în premieră online. Adevărurile lui Eminescu despre Rusia, aceleași, după exact 140 de ani

Consecvent misiunii sale, de recuperare integrală a operei jurnalistice, sociologice, istorice și politice a “Românului Absolut”, portalul Mihai-Eminescu.Ro publică integral, pentru prima oară în mediul online și, putem spune, pentru a doua oară de la prima și unica apariție sub…

Eminescu, ”pătruns de ură împotriva rușilor”. Directorul Timpului îi cerea lui Maiorescu să-i “domolească” adevărurile lui Eminescu. Rușii vor a face să ne fie rușine că suntem români – Ioan Slavici

Eminescu, ”pătruns de ură împotriva rușilor”. Directorul Timpului îi cerea lui Maiorescu să-i “domolească” adevărurile lui Eminescu. Rușii vor a face să ne fie rușine că suntem români – Ioan Slavici

“București, Joi, 18/31 oct. Dragă Domnule Maiorescu, încă o dată mă văd obligat să apelez la intervenția D-Voastre. Știți cu câtă sinceritate v-am arătat spontan simpatiile mele pentru Eminescu și cât am fost de satisfăcut să-l pot număra printre colaboratorii…

DARE DE SEAMĂ. Ce este și ce vrea Mihai Eminescu Ro, site dedicat în principal Operei Politice a Românului Absolut

DARE DE SEAMĂ. Ce este și ce vrea Mihai Eminescu Ro, site dedicat în principal Operei Politice a Românului Absolut

Hristos a Înviat! Cu voia Tatălui, cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh mai mulți voluntari mireni și monahi au reușit ca până la marea sărbătoare a Învierii Domnului 2018 să publice online toate articolele părintelui jurnalismului românesc, militant…

“Christos au înviat din morți, Cu cetele sfinte, Cu moartea pre moarte călcând-o, Lumina ducând-o Celor din morminte!”. ÎNVIEREA – de Mihai Eminescu

“Christos au înviat din morți, Cu cetele sfinte, Cu moartea pre moarte călcând-o, Lumina ducând-o Celor din morminte!”. ÎNVIEREA – de Mihai Eminescu

Învierea de Mihai Eminescu   Prin ziduri înnegrite, prin izul umezelii, Al morții rece spirit se strecură-n tăcere; Un singur glas îngână cuvintele de miere, Închise în tratajul străvechii evanghelii. C-un muc în mâni moșneagul cu barba ca zăpada, Din…

“A rosti numele Basarabia e totuna cu a protesta contra dominaţiunii ruseşti.” BASARABIA în publicistica eminesciană – Un STUDIU de Prof. Theodor Codreanu

“A rosti numele Basarabia e totuna cu a protesta contra dominaţiunii ruseşti.” BASARABIA în publicistica eminesciană – Un STUDIU de Prof. Theodor Codreanu

Basarabia în publicistica eminesciană de  Theodor CODREANU Moto: A rosti numele Basarabia e totuna cu a protesta contra dominaţiunii ruseşti. Numele Basarab şi Basarabeni exista cu mult înaintea vremii în care acest pământ devenise românesc; acest nume singur este o…

BASARABIA, BASARABIA, BASARABIA – “cestiunea de existență a poporului român”. ISTORIA BASARABIEI scrisă de Mihai Eminescu. Articole din TIMPUL la Centenarul Unirii Basarabiei cu Patria Mama, România

BASARABIA, BASARABIA, BASARABIA – “cestiunea de existență a poporului român”. ISTORIA BASARABIEI scrisă de Mihai Eminescu. Articole din TIMPUL la Centenarul Unirii Basarabiei cu Patria Mama, România

  Cu un epilog la situația de azi, la finalul acestui material aniversar – comemorativ…   „ARGUMENTUL DE CĂPETENIE…” Argumentul de căpetenie care ne întîmpină, atît în „Le Nord”, cît şi în „Viedomosti”, întru cît priveşte cestiunea de drept a…

[“SE POATE PUNE ÎNTREBAREA…”] – de Mihai Eminescu [13 ianuarie 1889]. (Ultimul articol. Cu mențiunea “paternitate incertă”)

[“SE POATE PUNE ÎNTREBAREA…”] – de Mihai Eminescu [13 ianuarie 1889]. (Ultimul articol. Cu mențiunea “paternitate incertă”)

Se poate pune întrebarea dacă, în împrejurările actuale şi cu grupările existente ale partidelor politice din ţară, va fi sau nu cu putinţă ca guvernul să izbutească pe deplin în realizarea programului său de reforme, dînd ţărei toate îmbunătăţirile pe…

[“VICTORIA ÎN ALEGERI…”] – de Mihai Eminescu [28 iunie 1883 – ZIUA ARESTĂRII]. Ultimul articol la “Timpul”, apărut pe 29 iunie 1883. PENTRU LIBERTATEA PRESEI

[“VICTORIA ÎN ALEGERI…”] – de Mihai Eminescu [28 iunie 1883 – ZIUA ARESTĂRII]. Ultimul articol la “Timpul”, apărut pe 29 iunie 1883. PENTRU LIBERTATEA PRESEI

București, 28 iunie 1883 Victoria în alegeri, îngenunchierea naţiunii înaintea puterii uzurpatoare, deşteaptă şi apetituri tiranice, printre care pretenţiunea, mai-nainte de toate, de a fi aprobat şi aplaudat uzurpatorul în faptele sale, pe toate căile. E logic într-adevăr ca, după…

EMINESCU ŞI SIGURANŢA  NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – STUDIU de George Ene

EMINESCU ŞI SIGURANŢA NAŢIONALĂ A ROMÂNIEI – STUDIU de George Ene

La ceas aniversar va prezentam din Biblioteca Mihai-Eminescu.Ro un studiu despre Eminescu – “agentul istoriei”, aparut in Revista Romana de Sociologie si scris de cercetatorului George Ene, autorul lucrarii “Eminescu – securitatea şi siguranţa naţională a României”, publicata de Editura…

Eminescu şi canonul occidental. Din tenebrele intelighenţiei române

Eminescu şi canonul occidental. Din tenebrele intelighenţiei române

Theodor Codreanu: Eminescu şi canonul occidental    Indiscutabil, Mircea Cărtărescu are talent literar, o imaginaţie lexicală debordantă şi strălucitoare, însă această strălucire seamănă, din nefericire, cu un splendid joc de artificii. Canonul literar, spune Harold Bloom, este alcătuit din singularităţi,…

Eminescu şi rădăcinile ontologice ale expansionismului rusesc – de Theodor Codreanu

Eminescu şi rădăcinile ontologice ale expansionismului rusesc – de Theodor Codreanu

Eminescu a înţeles, înainte de verdictul Congresului de la Berlin (1/13 iulie 1878), că dreptul invocat de el, privitor la Basarabia, nu va avea cîştig de cauză într-o Europă tot mai secularizată, nepregătită să abandoneze ea însăşi grundurile semibarbariei, cu atît mai…

Theodor Codreanu despre Eminescu în viziunea lui Vintilă Horia: “Fără Eminescu, România poate că nici nu ar fi putut exista, sau ar fi fost altceva, o înfiripare nestatornică în aerul timpului.”

Theodor Codreanu despre Eminescu în viziunea lui Vintilă Horia: “Fără Eminescu, România poate că nici nu ar fi putut exista, sau ar fi fost altceva, o înfiripare nestatornică în aerul timpului.”

„Matca noastră stilistică are un nume, nu numai de ţară, dar şi de om. Apariţia lui Eminescu în cultura românească coincide cu momentul în care redevenim o entitate politică independentă. E ca un fel de acoperire spirituală a unei viguroase…

Patru cântece preferate ale lui Eminescu, conform amintirilor prietenului său Teodor V. Ştefanelli. AUDIO: Eu sunt Barbu Lăutaru

Patru cântece preferate ale lui Eminescu, conform amintirilor prietenului său Teodor V. Ştefanelli. AUDIO: Eu sunt Barbu Lăutaru

Eminescu cântăreț Cât timp am petrecut în societatea lui Eminescu în Viena, el adesea lua parte la petrecerile sociale ce le aranja societatea academică „România Jună”, al cărei membru era, cum lua parte şi la petrecerile particulare ce se întâmplau…

PENTRU BUSTUL LUI EMINESCU LA CAREI. Donaţi 5 lei pentru Eminescu la Carei! Discursul lui Goga de la ridicarea primei statui Eminescu în Transilvania: “O graniţă se apără cu un corp de armată sau cu statuia unui poet alături de inimile tuturora. Aţi ales pe cel mai tare, aţi ales poetul.”

PENTRU BUSTUL LUI EMINESCU LA CAREI. Donaţi 5 lei pentru Eminescu la Carei! Discursul lui Goga de la ridicarea primei statui Eminescu în Transilvania: “O graniţă se apără cu un corp de armată sau cu statuia unui poet alături de inimile tuturora. Aţi ales pe cel mai tare, aţi ales poetul.”

Mihai Eminescu nu este doar simbolul de necontestat al culturii româneşti ci este fără putinţă de  tăgadă  şi cel mai important gazetar al istoriei noastre, atât pentru acurateţea cuvântului folosit, a stilului său inconfundabil, cât mai ales pentru perenitatea adevărurilor…

DARE DE SAMĂ DESPRE MIŞCAREA LITERARĂ A ROMÂNILOR ÎN ANUL 1819 – de Mihai Eminescu [4 iulie 1876]

DARE DE SAMĂ DESPRE MIŞCAREA LITERARĂ A ROMÂNILOR ÎN ANUL 1819 – de Mihai Eminescu [4 iulie 1876]

Avem înaintea noastră un volum dintr-un fel de revistă românească, din a. 1820, numită ”Biblioteca”. Acest mănunchi conţine sub titlul „izvodul cărţilor” o dare de samă despre mişcarea spirituală a românilor în anul 1819. Reproducem următoarele: Cei ce din[tru] dragostea…

AUSTRO-UNGARIA [„CONFERENŢA DE LA REICHSTADT…”] – de Mihai Eminescu  [4 iulie 1876]

AUSTRO-UNGARIA [„CONFERENŢA DE LA REICHSTADT…”] – de Mihai Eminescu [4 iulie 1876]

Conferenţa de la Reichstadt au avut se înţelege de obiect Cestiunea Orientală şi au dat naştere următoarelor hotărâri (anunţate în foi oficioase). Oricare ar fi succesul războiului, Austria şi Rusia vor recunoaşte deocamdată status-quo teritorial, în caz însă dacă toate…

RĂZBOIUL ORIENTAL [„DEPEŞELE DE PE CÂMPUL RĂZBOIULUI…”] – de Mihai Eminescu [2 iulie 1876]

RĂZBOIUL ORIENTAL [„DEPEŞELE DE PE CÂMPUL RĂZBOIULUI…”] – de Mihai Eminescu [2 iulie 1876]

Depeşele de pe câmpul războiului sunt şi acuma contrazicătoare, cele de sorginte sârbească înregistrează numai victoriile sârbilor, cele din sorginte turcească numai victorii turceşti. După cât vedem însă sârbii se află pretutindene pe pământul turcesc (afară de Zajţar), trupele turceşti…

AUSTRO-UNGARIA [„ÎN 26 IUNIE (8 IULIE) A AVUT LOC…”] – de Mihai Eminescu [2 iulie 1876]

AUSTRO-UNGARIA [„ÎN 26 IUNIE (8 IULIE) A AVUT LOC…”] – de Mihai Eminescu [2 iulie 1876]

În 26 iunie (8 iulie) a avut loc întâlnirea împăratului Austriei cu împăratul Rusiei la Reichstadt, lângă Rodenvach în Boemia. Amândoi împăraţii a fost însoţiţi de cătră cancelarii lor, contele Andrassy şi principele Gorciacoff. Împăraţii au avut o conferinţă care…

AUSTRO-UNGARIA [„MĂSURI JUDECĂTOREŞTI…”] – de Mihai Eminescu [20 iunie 1876]

AUSTRO-UNGARIA [„MĂSURI JUDECĂTOREŞTI…”] – de Mihai Eminescu [20 iunie 1876]

Măsuri judecătoreşti, administrative şi militare se iau pentru a preveni turburări eventuale în părţile de sud ale Ungariei. Mareşalul – locotenent de Scudier şi comandantul ţărei, Edelsheim-Gyulai au dat ordinele necesare autorităţilor militare. S-au hotărât ca provinciile slave din sudul…

SERBIA [„LIPSA UNUI BIUROU TELEGRAFIC…”] – de Mihai Eminescu [20 iunie 1876]

SERBIA [„LIPSA UNUI BIUROU TELEGRAFIC…”] – de Mihai Eminescu [20 iunie 1876]

Lipsa unui biurou telegrafic de corespondenţă şi greutatea cu care ziarele noastre îşi procură noutăţile din străinătate ne face ca mai întotdeauna să înregistrăm ştiri publicate cu două, trei zile înainte în jurnalistica vieneză. Într-adevăr românii învecinaţi cu Serbia, având…

SERBIA [„DESPRE POZIŢIA STRATEGICĂ…”] – de Mihai Eminescu [18 iunie 1876]

SERBIA [„DESPRE POZIŢIA STRATEGICĂ…”] – de Mihai Eminescu [18 iunie 1876]

Despre poziţia strategică a oştirilor sârbeşti se vestesc următoarele. Ele sunt împărţite în trei divizii. Cea dentâi, divizia Ciacika se compune din brigadele Studniţ, Ciacik şi Uziz şi dintr-un corp de voluntari sub arhimandritul Duşici. Tăria acelei divizii, comandată de…

AUSTRO-UNGARIA [„ÎN URMA ŞTIRILOR ALARMANTE…”] – de Mihai Eminescu [18 iunie 1876]

AUSTRO-UNGARIA [„ÎN URMA ŞTIRILOR ALARMANTE…”] – de Mihai Eminescu [18 iunie 1876]

În urma ştirilor alarmante din Belgrad, slavii din sudul Ungariei (graniţele militare) sunt foarte agitaţi. Din graniţa militară croată se vesteşte că la Plasko 400 de insurgenţi herţegovineni, stârniţi prin preoţi, s-au hotărît a merge în luptă pentru sfânta cauză.…

SERBIA [„LA ÎNTREBĂRILE PORŢII…”] – de Mihai Eminescu [4 iunie 1876]

SERBIA [„LA ÎNTREBĂRILE PORŢII…”] – de Mihai Eminescu [4 iunie 1876]

La întrebările Porţii, care ceruse esplicaţiuni asupra înarmărilor sârbeşti, guvernul Serbiei au afirmat intenţiile sale pacifice. Principele Milan au răspuns că insurecţiunea ajungând până la graniţele Serbiei şi împresurând ţara toată ca cu un inel de fier, principele s-au văzut…

[„RENUMITA ROMANŢIERĂ FRANCEZĂ AURORA DUDEVANT…”] – de Mihai Eminescu [2 iunie 1876]

[„RENUMITA ROMANŢIERĂ FRANCEZĂ AURORA DUDEVANT…”] – de Mihai Eminescu [2 iunie 1876]

Renumita romanţieră franceză Aurora Dudevant, cunoscută sub numele literar de George Sand, a murit. Această femeie rară prin talente, energie de simţământ şi frumuseţe e de origine germană. Despre partea tătâni-său se trage din Moritz de Saxa, fiul natural al…

GERMANIA [„GAZETA OFICIALĂ…”] – de Mihai Eminescu [30 mai 1876]

GERMANIA [„GAZETA OFICIALĂ…”] – de Mihai Eminescu [30 mai 1876]

Gazeta oficială Reichsanzeiger publică numirile în ministeriu a d-lor de Bülow, fost secretariu de stat, şi Hoffmann, fost prezident al cancelariei imperiale. Provinzial – Correspo[n]denz scrie, la sfârşitul unui articol sumar asupra schimbărei din Turcia, cumcă guvernele care se hotărâseră…

FLORI STILISTICE DIN ZIARELE ROMÂNEŞTI COMENTARII LA OPUL MANUSCRIS INTITULAT GEOGRAPHIA MARIUM PERITIONIS  – de Mihai Eminescu [28 mai 1876]

FLORI STILISTICE DIN ZIARELE ROMÂNEŞTI COMENTARII LA OPUL MANUSCRIS INTITULAT GEOGRAPHIA MARIUM PERITIONIS – de Mihai Eminescu [28 mai 1876]

La redacţia „Românului“ se află un manuscript de un autor necunoscut, care tratează mai pre larg despre mări şi ţărmuri necunoscute încă. Taina cu care redacţia cearcă a învălui descoperirile, făcute desigur de unul din colaboratorii săi, răsuflă totuşi din…

[„MINISTERIUL INSTRUCŢIUNEI PUBLICE DIN UNGARIA…”] – de Mihai Eminescu [26 mai 1876]

[„MINISTERIUL INSTRUCŢIUNEI PUBLICE DIN UNGARIA…”] – de Mihai Eminescu [26 mai 1876]

Ministeriul instrucţiunei publice din Ungaria prin ord. no. 7576 adresat inspectorului şcolar din Buda-Pesta dispune că pe terenul cărţilor didactice existând concurenţă liberă, se poate folosi orişice carte scolastică, numai să nu fie în contrazicere cu legile statului. Drept care…

RUSIA [„JURNALELE DIN ST.-PETERSBURG…”] – de Mihai Eminescu [23 mai 1876]

RUSIA [„JURNALELE DIN ST.-PETERSBURG…”] – de Mihai Eminescu [23 mai 1876]

Jurnalele din St.-Petersburg sunt pline de amănunte asupra manifestărei făcute de toate clasele din Moscva în onoarea generalului Kaufmann, întors din Tach-Kend. Ele insistă asupra însemnătăţii pacifice a acestei manifestări şi asupra discursului d-lui Tachnin, care au rostit dorinţa de…

FRANŢIA [„PREOCUPAŢIUNEA PRINCIPALĂ…”] – de Mihai Eminescu [23 mai 1876]

FRANŢIA [„PREOCUPAŢIUNEA PRINCIPALĂ…”] – de Mihai Eminescu [23 mai 1876]

Preocupaţiunea principală este votarea în Senat a legei care reformează instrucţia superioară şi stabileşte că atât diplomele de bacalaureat cât şi gradele academice să se confere de cătră autorităţile scolastice ale statului său sub privigherea lor. Instrucţia clericală din Franţa…

TURCIA [„«PESTHER LLOYD» ÎN NO. SĂU…”] – de Mihai Eminescu [21 mai 1876]

TURCIA [„«PESTHER LLOYD» ÎN NO. SĂU…”] – de Mihai Eminescu [21 mai 1876]

Pesther Lloyd în no. său din 27/15 mai constată că împrejurările în Turcia au devenit foarte serioase, că puterea insurecţiei, chiar în poziţii predominate de turci (la Gaczko bunăoară), este neînfrântă. În toate stadiile înrâuririlor diplomatice de dinafară, Poarta a…

image_pdfimage_print