[„AUZIM CĂ D. POPULEANU „] – de Mihai Eminescu [29 mai 1882]

Auzim că d. Populeanu, procuror al Curţii, ar fi fost trimis să cerceteze la faţa locului CAZUL d-lui G. Alexescu din Teleorman. Nu punem la îndoială caracterul magistratului delegat, dar ne VINE a ne îndoi, pentru multe cuvinte, de eficacitatea deplină a misiunii sale. Deşi ministrul de interne e convins că acuzarea adusă d-lui Alexescu e o mişelie a d-lui Kiriţescu, prefectul fără scrupule şi fără ruşine a judeţului Teleorman, totuşi [î]l mănţine în funcţie, Acuzarea nu e făcută decât cu scopul de-a masca mâncătoriile unui arendaş al statului şi de-a boteza de mişcare agrară reclamaţiile drepte în contra unor măsurători strâmbe de ogoare, făcute nu cu stânjenul Şerban Vodă, ci cu cel fraudulos, al onor. Pişca. Mănţinând pe prefect în funcţie, împreună cu toată droaia sa de agenţi, d. Populeanu va fi, ni se pare, menit a face cercetări sub auspiciile şi cu ajutorul administrativ al acestui om şi astfel toată acţiunea sa poate să n-aibă alt rezultat decât acela de-a spăla pe funcţionarul abuziv şi de-a legitima strâmbătăţile comise, de-a lungul ogoarelor, de faimosul stânjen Pişca.

MIHAI EMINESCU

OPERA POLITICA

1882-1883, 1888-1889

„TIMPUL”, „ROMÂNIA LIBERĂ”, „FÂNTÂNA BLANDUZIEI”

EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S

EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE

Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC

Editura Academiei RSR, 1985-1989