Arhivele Naționale ale României au publicat de ziua oficială a lui Eminescu o fotocopie a Registrul nr. 81/1850 din Colecția de stare civilă a orașului Botoșani, unde, la a treia rubrică, se consemnează nașterea lui Mihail, fiul lui Gheorghe și al Ralucăi Iminovici, din categoria socială a proprietarilor, la data de 15 ianuarie (stil vechi). Același registru consemnează și data botezului, pe 21 ianuarie. În general copiii se botează cât mai aproape de 40 de zile de la data nașterii. Mai mulți eminescologi afirmă că data de naștere reală a lui Mihai Eminescu este 20 decembrie 1849.Memorialul Ipotești: notează 1849, dec.20. Dată prezumtivă a naşterii lui Mihai Eminescu, trecută de poetul însuşi în registrul – album al Junimii. Este susţinută şi de Matei, fratele cel mai mic al poetului, ca fiind scrisă de către tatăl lor pe o veche psaltire. Fără acoperire documentară, data nu a fost acceptată de istoria literară. • 1849, dec.24. Alta dată prezumtivă a naşterii lui Mihai Eminescu, comunicată de Aglaia, sora poetului. • 1850, ian.15. Se naşte la Botoşani Mihai, al şaptelea copil al familiei Eminovici. Data, consemnată în Registrul de naşteri şi botezuri pe anul 1850 al oraşului Botoşani, este singura cu acoperire documentară.

Publicăm mai jos documentul însoțit și de sinistrul act al decesului:

Nr. curgătoriu:
Trii (3)
Data nașterii:
ziua cincisprezece,
luna ghenari
Data botezului:
ziua douăzeci și una,
luna ghenari
Secsul:
fiu
Numele carele s-au dat pruncului la botez:
Mihail
Numele și pronumele, starea sau meseria părinților pruncului:
D. Ghiorghi Iminovici, căminar, cu soția sa Raluca, proprietari
Politiea sau satul unde s-au născut pruncul:
În orașul Botoșani
Numele și prenumele nașului sau a nașii:
D. Vasile Iorașcu, stolnic
Iscăliturile: a preotului, a nașului și a părinților:
Ioan Ikonom, Vasile Iorașcu stolnic au fost naș, G. Iminovici căm<ina>r, Raluca Iminovici, căm<ina>re

Sursa: Mihai-Eminescu.Ro

“A vorbi despre poet este ca şi cum ai striga într-o peşteră vastă: nu poate să ajungă vorba până la el, fără să-i supere pe ceilalţi. Numai graiul coardelor ar putea să povestească pe harfă şi să legene din depărtare delicata lui singurăteca slavă. În toate veciile străbătute de atleții și bicicliștii filosofiei, el își are vecia lui deosebită, închisă; trebuie vorbit pe șoptite. Într-un fel, Eminescu e sfântul prea curat al versului românesc. Din tumultul dramatic al vieţii lui s-a ales un crucificat. Pentru pietatea noastră depăşită, dimensiunile lui trec peste noi, sus, şi peste văzduhuri. Fiind foarte român, Eminescu e universal. Asta o ştie oricine citeşte. Cu părere de rău că lacătul limbilor nu poate să fie descuiat cu cheile străine… Eminescu este în el numai în românește. Poezia nu poate să fie tălmăcită, ea poate fi numai apropiată. Poezia aparţine limbii mai bine decât proza. Sufletul secret al limbii, jocul de irizări din interiorul ei face vocabulele neputincioase, muntele începe de jur împrejur şi nu are poteci. Unde nu te poţi urca, te uiţi şi te mulţumeşti cu câteva imagini vaporoase. Dacă aş râvni să agăţ de constelaţia lui Eminescu o lumină, ar fi o neinchipuită îndrăzneală: constelaţia fuge mereu, se depărtează, cine ar putea să o ajungă? Aş fi încercat un portret de aspecte, dar cum s-ar putea reda portretul umbrei şi al timpului neistrăvit? Câteva refexe, e tot ce se poate aduna pe oglinda unei lentile. Slovele de faţă sunt numai o laudă de seară…“

Extrase dintr-o înregistrare realizată în 1955 la aniversarea a 105 ani de la naşterea lui Mihai Eminescu [via Rador]

Înregistrarea integrală, pe care vă îndemnăm să o ascultați, aici:

Odă în metru antic – de Mihai Eminescu

La 173 de ani de la nașterea Românului Absolut artistul Florin Roștariu oferă prin intermediul site-ului Mihai-Eminescu.Ro cele patru fotografii clasice ale lui Eminescu, prelucrate, îmbunătățite și mărite. Mulțumim! Dați click și salvați. Doamne, ajută!

Prelucrare Foto:  Florin Roștariu / Istorie în culori

Mihai-Eminescu.Ro