Publicistică 1870 – 1877

Creștinismul și naționalismul lui Eminescu, precursor al Marii Uniri: “Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, cellalt apărătorul evangelului ei.” [„ÎN ZIUA DE 15/27 AUGUST…”] – Apel pentru SERBAREA DE LA PUTNA

Creștinismul și naționalismul lui Eminescu, precursor al Marii Uniri: “Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, cellalt apărătorul evangelului ei.” [„ÎN ZIUA DE 15/27 AUGUST…”] – Apel pentru SERBAREA DE LA PUTNA

Viena-n 4 mart 870 Domnilor şi fraţilor, În ziua de 15/27 august a.c. românii în genere serbează ziua Sântei Marie, vergina castă şi totuşi mama care din sănul ei a născut pe reprezintantele libertăţii, pe martirul omenimei lănţuite, pe Crist.…

EMINESCU LA „TIMPUL” (1877-1883), „ROMÂNIA LIBERĂ” (1888)  ŞI „FÂNTÂNA BLANDUZIEI” (1888-1889) – de Dimitrie VATAMANIUC

EMINESCU LA „TIMPUL” (1877-1883), „ROMÂNIA LIBERĂ” (1888) ŞI „FÂNTÂNA BLANDUZIEI” (1888-1889) – de Dimitrie VATAMANIUC

I. CONSIDERAŢII GENERALE 1 Fondarea „Timpului” şi schimbările în orientarea sa politică. Cotidianul bucureştean este întemeiat în 1876, ca organ de presă al Partidului conservator, de sub conducerea lui Lascăr Catargiu, la guvern din 11 martie 1871. Adunarea deputaţilor discută…

MĂSURI HIGIENICE PENTRU ORAŞUL CERNĂUŢI – de Mihai Eminescu

MĂSURI HIGIENICE PENTRU ORAŞUL CERNĂUŢI – de Mihai Eminescu

Consiliul sanitar al provinciei Bucovinei, în şedinţa sa din iunie a.c., au dizbătut şi asupra mijloacelor de sanificare a oraşului Cernăuţilor. Consiliarul guvernial dr. Denrarowski, espuind starea de necurăţenie şi mînuirea nesuficientă a măsurilor poliţieneşti din partea primăriei acelui oraş;…

Comitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ştefan cel Mare. APEL cătră onoratul public român – de Mihai Eminescu [Cu paternitate incertă]

Comitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ştefan cel Mare. APEL cătră onoratul public român – de Mihai Eminescu [Cu paternitate incertă]

Comitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ştefan cel Mare APEL Cătră onoratul public român Luînd junimea română academică în consideraţiune că o amînare a serbării întru memoria lui Ştefan cel Mare ar produce dezinteres pentru totdeauna, a decis în…

[„ÎN IAŞI EXISTĂ O ASEMENEA…FOAIE…”] – de Mihai Eminescu

[„ÎN IAŞI EXISTĂ O ASEMENEA…FOAIE…”] – de Mihai Eminescu

În Iaşi există o asemenea… foaie. Să zicem”foaie”, deşi cuvîntul e în cazul de faţa foarte impropriu întrebuinţat cînd sub”foaie” înţelegem un lucru cuviincios. MIHAI EMINESCU OPERA POLITICA 1870 – 1877 ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI EDIŢIE…

[„«POST». BERLIN…”] – de Mihai Eminescu

[„«POST». BERLIN…”] – de Mihai Eminescu

„Post”. Berlin. Solange nicht freie Dardanellendurchfahrt Consta[ntinopel] ***finde *, ***willkommen *** uneinig, uncultiviert[e] Türkei, in europäisch[er] Gesittung weit* vor Russ[lan] d*, Ihre Herrschaft *** punkt Österreich[ische] ***theile Griechenland, kleine* Gebietsabtrethungen an Serb[ien], Rum[änien], Montenegro ***Constr[uiert] ***an Bosphorus & Dardanellen*** v[on]…

[„BOURKE, SANDHURSTS ANFRAGE…”] – de Mihai Eminescu

[„BOURKE, SANDHURSTS ANFRAGE…”] – de Mihai Eminescu

Bourke, Sandhursts Anfrage. Neutr[alität] R[umäniens] weder durch den Par[iser]Vert[ra]g noch d[urch] andere Verträge sondern Rum[änien] off[iziell] Fürst[entum] Moldau Walachei, [bilde] Bestandtheil des türk[ischen] Reiches. Art. XXII keine Macht innere Angeleg [enheiten ] sich zu mischen Art. XXVII ohne Rücksprache mit…

[„LONDON DEPESCHE…”] – de Mihai Eminescu

[„LONDON DEPESCHE…”] – de Mihai Eminescu

Lond[on] Dep[esche] E[arl] Derby a[n] Lor[d] Loftus recapit[uliert] d[ie] v[on[Engl[land] gem[achten] Anstr[engungen] z[ur] Erz[ielung] d[es] Waffenstillst[ands] u[nd] Wiederherst[ellung] d[es] Fried[ens]. Am. Oct[ober] instr[uierte]* D[erby] d[en] Sir   Henry Elliot er müsste Const[antinopol] verlassen, wenn die Pf[orte] den Waffenstillst[and] refüsiere, weil…

DEMARCATION – de Mihai Eminescu

DEMARCATION – de Mihai Eminescu

Demarcation Militäratachés: Austr[ia] Oberstleutnant Raab France” Dorey Eng[and] Gener[al] Kemball Russ[land] Oberst Zelenoy Italien u[nd] Deutschl[and] Militärattachés der betreffenden Botschaften am Wiener Hofe Vertrether Conferenz Consultative *** Demarcaţia. Ataşaţi militari: Austria – locotenent colonel Raab, Franţa – locotenent colonel Dorey,…

[„VEREINIGTE TIMOK…”] [„ OCTOBER WAFFENSTILLSTAND…”] [„MONTENEGRINER…”] – de Mihai Eminescu

[„VEREINIGTE TIMOK…”] [„ OCTOBER WAFFENSTILLSTAND…”] [„MONTENEGRINER…”] – de Mihai Eminescu

Vereinigte Timok u[nd] Morava Armee. Gestern beg[ann] der Feind die Hohe v[on] Dgiunis u[nd] Schiliegovatz zu stürmen, wurde von Artillerie zurückgeworfen, heute morgen warf sich Feind mit ganzer Macht auf Horvatovicz, gezwnugen Vertheidigungslinie aufzugeben. In Gaglova bei Crusevaţ neue Stellungen.…

[„PETERSBURG OCTOBER…”] [„MORGENBLÄTTER RUSSISCHES ULTIMATUM…”] – de Mihai Eminescu

[„PETERSBURG OCTOBER…”] [„MORGENBLÄTTER RUSSISCHES ULTIMATUM…”] – de Mihai Eminescu

Petersburg.. Oct[ober] Regierungsanzeiger: General Ignatieff binnen St[unden]Annahme wöch[igen] Waffenstillstand, Einstellung Feindseligkeiten, widrigenfalls dipl[omatische] Beziehungen abbrechen, Const[antinopel] Botschaftspersonel verlassen. Morgenblätter russ[isches] Ultimatum, Pforte *** Annahme russ[ischer] Forderung ***Daily Telegraph, Waffenstillstand unterzeichnet. Petersburg. octombrie, buletinul oficial al guvernului: generalul Ignatieff în termen…

[„. OCTOBER IGNATIEFF…”] – de Mihai Eminescu

[„. OCTOBER IGNATIEFF…”] – de Mihai Eminescu

Oct[ober] Ignatieff feierliche Audienz. überr[eicht] Creditive. längere Conferenz Min[ister] d[es] Äusseren. bekannte Forderungen. Authentisches nicht mitgetheilt. I[gnatieff] t[ürkische] Gegenproposit[ionen] nicht zurückgewiesen. Friedenshoffn[ungen] im Steigen. Dipl[omatische] Kreise Sicherheit Waffenstillstand. u[nd] dass der Botsch[after]*** R.M.Ab. H. u[nd] dessen Reg[ierung] lange leben lasse.…

[„.. MORAVATHAL GROSSE SCHLACHT….”] – de Mihai Eminescu

[„.. MORAVATHAL GROSSE SCHLACHT….”] – de Mihai Eminescu

Moravathal grosse Schlacht. T[ürken] nehmen die Höhen gegenüber Pos[ition] Hafuz Paşa, Strasse nach Kruşevaţ V[er ]b[in]d[un]g mit Delig [rad ] unterbr[ochen] Serben vernicht[end] geschlagen. Geschütze *** Vor Dgiunis *** Truppen zur Verstärkung des linken türk[ischen] Flügels, um Uhr Kanonade gegen…

DIN ŞEDINŢELE SOCIETĂŢII «ROMÂNIA JUNĂ» NAŢIONALII ŞI COSMOPOLIŢII – de Mihai Eminescu

DIN ŞEDINŢELE SOCIETĂŢII «ROMÂNIA JUNĂ» NAŢIONALII ŞI COSMOPOLIŢII – de Mihai Eminescu

Reuniunea academică din Viena „România Jună”, care are de scop: ) perfecţionareareciprocă a membrilor săi pe teren literar – naţional, ) dezvoltarea şi alimentarea spiritului soţial, îşi alese în şedinţa din… noiemvrie biuroul său prin aclamaţiune unanimă. Sub pretest că…

AUSTRO-UNGARIA [„VAIETELE DE MEDIAŢIUNE…”] – de Mihai Eminescu [30 octombrie 1877]

AUSTRO-UNGARIA [„VAIETELE DE MEDIAŢIUNE…”] – de Mihai Eminescu [30 octombrie 1877]

Vaietele de mediaţiune de cari organele vieneze răsunară nu sînt, zice o corespondenţă a Nordului, decît ultima neputincioasă răvoinţă în privirea Rusiei care au caracterizat aprecierile anterioare a acestor ziare, precum şi noutăţile diplomatice şi militare ce ele au pus…

SCORNIRILE «TELEGRAFULUI» DIN BUCUREŞTI – de Mihai Eminescu  [21 octombrie 1877]

SCORNIRILE «TELEGRAFULUI» DIN BUCUREŞTI – de Mihai Eminescu [21 octombrie 1877]

În primul său Bucureşti de la 17 curent „Telegraful”, comparînd presa conservatorilor cu păserile cobitoare, ajunge la concluzia că această presă voieşte a introduce ură între moldoveni şi munteni. Aceste aiurări, a căror îndreptăţire n-o discutăm, ne-ar fi găsit însă…

NOTIŢĂ BIOGRAFICĂ [„ZIARELE DIN BUCUREŞTI…”] – de Mihai Eminescu [16 octombrie 1877]

NOTIŢĂ BIOGRAFICĂ [„ZIARELE DIN BUCUREŞTI…”] – de Mihai Eminescu [16 octombrie 1877]

Ziarele din Bucureşti aduc ştirea despre moartea lui A. Papiu Ilarian. Acest bărbat au fost la 1848 tribun al românilor ardeleni a căror revoluţie au descris-o în Istoria Daciei centrale. Trecînd în urmă în România a editat”Tezaurul de monumente istorice”,…

AUSTRO-UNGARIA [„I.P.S.S. MITROPOLITUL ROMÂNILOR…”] – de Mihai Eminescu [16 octombrie 1877]

AUSTRO-UNGARIA [„I.P.S.S. MITROPOLITUL ROMÂNILOR…”] – de Mihai Eminescu [16 octombrie 1877]

I.P.S.S. Mitropolitul românilor gr. or. din Transilvania şi Ungaria a publicat următorul circular 1, care e pentru noi un semn că guvernul maghiar caută pretexte pentru a împiedeca activitatea sinoadelor eparhiale. 1 V. infra, p. 786. MIHAI EMINESCU OPERA POLITICA…

ITALIA [„LUCRAREA D-LUI N. DENSUŞEANU…”] – de Mihai Eminescu  [5 octombrie 1877]

ITALIA [„LUCRAREA D-LUI N. DENSUŞEANU…”] – de Mihai Eminescu [5 octombrie 1877]

Lucrarea d-lui N. Densuşeanu care tratează despre starea românilor de peste Dunăre, apăsaţi şi persecutaţi deopotrivă atît de creştini cît şi de păgîni, tradusă în limba franceză de d-nul Frédéric Damé şi purtînd titlul, Les Roumains de Sud (Macedonia, Tesalia,…

FRANCIA [„SCRISOAREA PREGĂTITĂ…”] – de Mihai Eminescu [16 septembrie 1877]

FRANCIA [„SCRISOAREA PREGĂTITĂ…”] – de Mihai Eminescu [16 septembrie 1877]

Scrisoarea pregătită de Thiers spre a fi adresată alegătorilor arondismentului al noulea este publicată. În această adresă Thiers recomandă republica, monarhia fiind cu neputinţă. El protestă contra autorilor lui 16 mai, face elogiul Camerei dizolvate şi cere libertatea alegerilor. Ziarele…

[„APROPOS DE «GOLOS»…”] – de Mihai Eminescu [2 septembrie 1877]

[„APROPOS DE «GOLOS»…”] – de Mihai Eminescu [2 septembrie 1877]

Apropos de Golos”Războiul” află că principele Gorciacoff i-a adresat o notă energică prin care-l invită să-şi modereze tonul insultător ce-şi permite faţă cu România. Nu putem decît să mulţămim marelui cancelar pentru această deferenţă cătră noi, cari totdeauna am observat…

ÎNCĂ O DATĂ RECENZIUNEA LOGICEI MAIORESCU – de Mihai Eminescu  [1 septembrie 1877]

ÎNCĂ O DATĂ RECENZIUNEA LOGICEI MAIORESCU – de Mihai Eminescu [1 septembrie 1877]

La observările”Convorbirilor literare” că d. Zotu ar fi imputat autorului logicei plagiarea, recenzentul răspunde în”Presa” cumcă nu credea că aceste insinuaţiuni ar putea fi taxate de apucături neleale. Ca să dăm şi noi o idee despre plagiarea şi despre citarea…

image_pdfimage_print