[„«JOURNAL DES DEBATS» SCRIE…”] – de Mihai Eminescu [7 noiembrie 1881]

Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info

„Journal des débats” scrie următoarele în privirea cestiunii Dunării:

Declaraţiunile făcute de d. de Kallay asupra cestiunii Dunării au mişcat adânc opiniunea publică din România. D. de Kallay a zis în adevăr că cestiunea va fi rezolvată în conformitate cu spiritul Tractatului de la Berlin şi prin aceasta chiar a lăsat câmp deschis interpretaţiunilor celor mai diverse şi mai contrazicătoare. Românii pretind, nu fără oarecare aparenţă de cuvânt

, că, politica austriacă n-are altă fiinţă decât de-a izola de Europa micile state vecine şi de-a le atrage de bunăvoie ori cu sila în orbita austriacă, astfel încât ele să fie reduse aproape la starea de state vasale; toate aceste, fireşte, sub vălul Tractatului de la Berlin.

Dar de-o fi Serbia, dar Bulgaria, dar România, scopul este acelaşi, oricât de deosebite ar fi procederile. Serbia a încercat a se împotrivi ; dar în curând s-a încredinţat că puterile ei nu-i permit să se opuie şi s-a închinat. România e într-o situaţie deosebită, care – ar putea părea mai bună.

Nu s-a admis în adevăr că libertatea de navigaţiune pe Dunăre constituie un interes european şi nu e România în drept de- a aştepta un sprijin care i-a lipsit Serbiei?

Pân – acuma acest sprijin nu i s-a refuzat şi Austria a găsit în Comisia dunăreană o piedecă la pretenţiunile sale. Dar există teama în Bucureşti că nu va fi totdauna astfel şi că ‘ntr-un timp mai mult ori mai puţin depărtat România se va găsi izolată şi nu va mai putea să aştepte nici un sprijin.

Sunt în adevăr câteva cuvinte ale contelui Andrassy, rostite în una din şedinţele delegaţiunii ungureşti, cari sunt din cele mai caracteristice şi n-au putut să fie tocmai plăcute românilor. „E cu putinţă – a zis contele ca interesele şovinismului român să se îndrepte în contra, noastră, dar interesele României înseşi sunt identice cu ale noastre. De când România a devenit stat independent şi de când nu. se mai bucură de protecţiunea Europei, acest regat are mai mult decât oricât trebuinţa de-a se înţelege cu noi.”

Vorbind astfel, contele Andrassy a esprimat desigur un adevăr politic care are trecere astăzi la Viena şi mai cu seamă la Pesta. Dar e cu neputinţă să nu atingă adânc sentimentul naţional al mai marei majorităţi a românilor şi, precum observă aproape unanimitatea presei române, acuzarea de „şovinism „ este cu atât mai stranie cu cât vine de la un maghiar, de la reprezentantul naţiunii celei mai şoviniste ce există în lume.

Dar mai important pentru români este că li se declară că recunoaşterea independenţei lor i-a lipsit de protecţiunea Europei. Astfel n-a fost îndeajuns pentru ei de a consimţi la cele mai dureroase şi mai primejdioase sacrificii, de-a fi primit toate condiţiile ce i-a plăcut Europei de-a le impune pentru a-i proclama în sfârşit demni de independenţă. Acum ea nu vrea să-i mai cunoască şi i-ar lăsa espuşi !a întreprinderile vecinilor lor. Pe de altă parte poate politica austriacă să se resigneze de-a fi fără înrâurire la Bucureşti? Învederat că nu. Destinele nouă ale Austriei o pun în necesitatea de a-şi asigura marile căi strategice şi comerciale ale Orientului. Aceste căi sunt în număr de două, calea Salonicului şi a Dunării. Ea nu poate permite ca una sau alta să fie amerinţate în coastă, nici prin urmare ca o altă înrâurire decât a sa să fie precumpănitoare ÎN România. Dar această înrâurire poate să se exercite altfel decât într-un mod despotic. Ea poate fi blândă şi chiar binefăcătoare, Se pare însă că, la Bucureşti, nu se aşteaptă nimeni la o asemenea înrâurire afară de câţiva oameni politici cari sunt acum la putere; apoi e sigur că vorbe ca cele rostite de d. Andrassy nu sunt de natură a înlesni stabilirea unor relaţiuni de încredere între cele două ţări.

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 ianuarie – 31 decembrie 1881
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XII

Mihai-Eminescu.Ro

image_pdfimage_print

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.