Relativ la cele scrise mai sus reproducem, rectif când se-nţelege traducerea pe care un maghiar a făcut-o numelor de botez ale românilor din Solnoc:
Afimia Anania
Artemie Ariton
Dochia Despa
Efrem Eufrosina
Firona Gafta Gherman Gerasim
Gapia, Agapia Istratie Iftimie
Iroftie Istafie Isai Ilontie Iov
din Euphemia (bineprevestitoare) se traduce cu. Amalia;
nume biblic de bărbat, se traduce prin Anna. Prorocul Anania, ungurindu-se, devine androgin.
(de la artemia sănătate, întremare) se traduce prin Aurel.
(Chariton, Gratiosus) se cheamă Ambruş (Ambrosius).
(gr. Eudokia, buna favoare) ungureşte = Dorrotya. Pe Eudochia, nevasta împăratului Teodosiu, autoarea poemei Homerokentra, o chema Dorottya? (Despina, Despoina – stăpână, împărăteasă, fiica lui Neptun şi a Cererii) se cheamă pe ungureşte Döme, adică Dumitru.
numele biblic Ephraim se traduce cu numele tartar Elemčr.
(de la gr. euphrosyne, veselie, plăcere, Hilaria, una din cele trei graţii) se cheamă ungureşte Erszebet.
(Verona) nume de femeie se traduce prin numele bărbătesc Ferenc (Francisc).
(Agathe, Bona) se traduce cu Gizella. (lat. germanus, frate drept) se cheamă Gyerö.
(gr. Gerasmios, Spectabilis) se cheamă Gyárfás. (gr, agape, iubire) se cheamă Agnes.
(gr. Eustratios, bine oştitorul ) se cheamă ung. Szende (blând).
(gr. Euthymios, cel cu mimă bună) se botează Imre (Emeric).
(Hierotheus) se traduce cu Reszo (Rudolf).
(gr. Eustachius, cel ce dă bune roade) se cheamă Albert (nume biblic Iesaias) se cheamă István (Stefan). (Leontius) se traduce cu Lajos (Ludovic).
(nume biblic: Hiob) se traduce cu Ioszef.
Până şi cartea lui Iov, acea parte pesimistă a Bibliei din care se vede că lumea e deşartă ca învăţătura ungurească, nu scapă de traducere.
Condratie (St. Quadratus, episcop în Atena pe la a. 126, discipol al apostolilor, autor al unei
Melentie Melentia Minodora Macoveiu Maxim Mirilă Martial Nichita Nastasia Olimpiu Pantea Pintea Porfir, Porfirie
Apologii a creştinilor adresată împăratului Adrian) se numeşte Kálmán (gr. Meletios, silitorul) ung. Máte
(Meletia) ung. Martha (purtătoare de dar) ung. Minna
nume ebraic Maccabaeus, ung. Marton (Martin) (Maximus) ung. Miksa
diminutiv de la Mirea, ung. Karoly (Martialis) ung. Marte (Martinus)
(Niketas, învingătorul, Victor) ung. Nandor (Ferdinand) (Euthanasia) ung. Anna
(Olympios – cerescul) ung. Otto (Panteleemon gr.) Pantaleon
(item de la Pintilii – Panteleemon) ung. Petö (Porphyraios, de purpură) ung. Péter
Pelagia Parasca Paraschiva Rafila Spiridon Sofron Sofrona Zamfira Sema Tifor Tanasia Trifan Titiana Telentie Trif
Tira, Tirila Titian Tiim Usztina Villa Vârtan Vasilică Zenobia
(pelagia marina, ergo Marina) ung. Panna
(Paraskeve, pregătire” sf. Vineri), ung. Piroşca (Rosa) (item Paraskeve) ung. Piroşka
(Rachela, nume biblic) ung. Rosza (Speiridion) ung. Simon
(sophron, înţelept) ung. Szombor (sophronia gr. înţelepciune) ung. Sara
(de la Sappheiros, Zamfir, piatră nestimată albastră) ung. Samu (Xenia, peregrina, alienigena = străină) ung. Szeren
(-chifor, Nikephoros, purtător de biruinţă – Victor) ung. Tibor (Euthanasia), ung. Anna
(triphanos, triluciu) ung. Tamas (Toma)
(fem. de la Tatius şi Tatianus Tatiana, nume italic) ung. Terez (Terentius, nume latin) ung. Lorincz (Laurentius)
(Trif-an, triphanos, triluciu) ung. Tihamer, nume tartaric (Kyrillus) ung. Karoly
(Tatianus) ung. Tizian
(-chim, -achim, Ioachimus, nume biblic) ung. Ieno (Augustina) ung. Iulia
(slav. vila nympha) ung. Sibylla
Vârtoc (slav de la vurut, hortus – Olitor) ung. Vidor (Vasile) (Vasil-ică, Vasile, bazileus, rege) ung. Laszlo (Vladislav)
(numele vestitei împărătese a Palmyrei prinsă de Aurelian şi purtată în triumf; asemenea numele unui oraş al Syriei lângă Euphrat întemeiat de ea) ung. Zoltan (fiul lui Arpad).
Am propune autorului maghiar să s-apuce de traducerea de opere istorice şi geografice după acelaşi metod şi cu aceleaşi cunoştinţe linguistice. Ne-am pomeni atunci că pe Caesar l-a chemat Şulem-Fekete, pe Alexandru al Macedoniei Elemer, iar pe Napoleon Rosza Sandor.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1882-1883, 1888-1889
„TIMPUL”, „ROMÂNIA LIBERĂ”, „FÂNTÂNA BLANDUZIEI”
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
