[„«VOTUL DUREROS AL SENATULUI»…”] – de Mihai Eminescu [9 – 10 iunie 1881]

Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info

Votul dureros al Senatului a lovit pe un ministru onest care desigur este vinovat numai fiindc-a comis marea greşală d’ a urma corintele relei tradiţiuni… Furniturile ce se primesc sunt totdeauna rele ; ministrul onest este bănuit ; moralitatea publică este greu lovită. („Românul” de la 6 iunie 1881).

Nu vom face desigur consideraţii de filozofie morală cu redactorii „Românului”. Pentru d. C.A. Rosetti, ca şi pentru breasla patrioţilor de industrie în genere, a capitaliza în zeci de mii de galbeni un vot al unei Adunări care n-a fost nici când lege, în pensie reversibilă, e ceva onest; a trăi de pomană din pensia monarhiei ereditare şi a bea în sănătatea Republicei Române, e onest; a escrie, fiind la putere şi având perceptorul la dispoziţie, o subvenţie naţională de 1 000 000 franci, la care de voie, de nevoie oricine are deraveri cu fiscul, se vede silit să subscrie e lucru onest; a trece la ordinea zilei peste scabroase afaceri e onest; în fine – în special pentru onor. d. Slăniceanu – a face un scăzământ şi mai mare decât cel propus de comisie e onest.

Judecând lucrurile atât de elastic cum obicinuieşte ziarul guvernamental şi numind oneste procederile cele mai incorecte şi cari dau loc la bănuieli întemeiate, am ajunge a acoperi orice fapte cu fraza că oameni oneşti le-au comis împinşi de un corinte nenorocit şi că orice dezaprobare a lor e un vot dureros.

Serdaru, întemniţat la Odessa, ne scrie că el era un om onest. Tot ce făcuse era că împrumutase bani fără dobândă, pe care avea de gând să-i dea îndărăt mergându-i afacerile bine. Sunt sigur, zice acest om onest, că s-ar fi găsit şi advocaţi şi gazete liberale în România cari să-mi ia apărarea şi să arate că ideile mi-a fost cele mai bune. La această îndreptare m-a împiedicat un locotenent de dorobanţi, care m-a descoperit în Odessa.

Drumul de fier Cernavoda – Constanţa costa 9 milioane. De când d-nii Grant, C.A. Rosetti şi tovărăşia au îndrăgit răscumpărarea acestui drum el costă 17 milioane, adică cu 8 milioane mai mult. E cam scumpă onestitatea d- lui C.A. Rosetti, dar când e vorba de opt milioane [î]şi arată arama.

D. C.A. Rosetti e desigur un om onest.

Dar onestitatea onor. d. Slăniceanu în special se mai dovedeşte şi dintr-altceva.

Furajul în Bucureşti costă pentru un cal 94 bani, în Bucureşti unde, precum se ştie, nu sunt fâneţe în mijlocul oraşului. În Dobrogea, ţară foarte bogată în păşune, unde pasc sutele de mii de oi ale mocanilor, furajul costă 1 franc 12 bani de cal, conform contractului pe care onestul ministru l- a încheiat cu onor. Saniel Marcus, ginerele onor. Rosental, cel cu furniturile cari au atras votul de blam.

Dar mai iată un act, necunoscut Senatului, la care au participat toate onorabilităţile fostului cabinet. Fabrica din Witten fusese amendată cu suma de 201555 lei pentru nepredarea îa timp a armelor contractate. Consiliul de Miniştri, prezidat de d. Ioan Brătianu, face următoarea încheiere:

În şedinţa sa de astăzi, luni 12 ianuarie 1881, luând în deliberare referatul d-lui ministru de război no. 57 decide:

Art. 1. Se autoriză d. ministru de război a restitui fabricei de arme din Witten suma de lei 201 555 cu care se amendase

pentru nepredarea la timp a armelor contractate cu Ministerul de Război.

Art. 2. În cursul exerciţiului anului 1880 – 1881 se va restitui acelei fabrici suma de lei 90000 de cari dispune administraţia războiului; iar restul de 111555 lei se va restitui după punerea în aplicare a bugetului pe anul 1881 – 1882.

Semnaţi: I. Brătianu, Dabija, D. Giani, Slăniceanu, B. Conta, B. Boerescu.

Cum şi de ce s-a restituit această amendă, luată în mod regular pentru întârziere, nu ştim. După a noastră părere însă votul dureros al Senatului ar fi putut lovi şi pe alţi miniştri oneşti, fiindc-au comis marea greşeală de-a urmări corintele relei tradiţiuni. În afacerile Rosental şi Saniel Marcus d. general Slăniceanu a uitat, se vede, că cineva nu face în România asemenea lucruri singur. dacă d-sa s-ar fi informat de mai nainte cu ce anume elemente are a calcula în majoritatea Parlamentului şi pe cine are a atrage şi interesa în afaceri de soiul acesta, [î]l asigurăm că onor. Senat ar fi trecut peste interpelarea din urmă ca peste-o cestiune de regulament, la ordinea zilei pur şi simplu, precum a mai trecut în alt timp peste scabroasele afaceri de pe cari mucenicul ridicase cu neprihănita sa mână un colţuleţ al vălului. După trista experienţă pe care a făcut-o i-am recomanda ca, în retragerea sa involuntară, să cultiveze mai intime legături de prieteşug cu d-nii C. A. Rosetti, Carada, Costinescu, oţeliţi în luptele pentru patrie şi pentru ţâţele bugetare. De la aceşti trei crai de la răsărit, de la aceşti magi filozofi atât de abili în arta pietrei filozofale, în arta de-a preface patru clase primare, poezii neogreceşti şi un curs de violoncel în sute de mii de franci, naivul ex – ministru va deprinde cunoştinţa lumii şi cum trebuie să se poarte cineva pentru ca, cu afaceri şi mai gogonate în spinare, să scape de neplăcerea voturilor de blam.

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 ianuarie – 31 decembrie 1881
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XII

Mihai-Eminescu.Ro

image_pdfimage_print

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *