Am descris pân’ acum noua industrie lucrativă descoperită de patrioţi, industria plenipotenţiarilor însărcinaţi cu mânarea gândacilor la adăpătoare.
O altă industrie foarte periculoasă se răspândeşte însă în ţară, de natură a falsifica şi a viţia toată viaţa noastră publică. Un patriot, bunăoară, n-are nimic, dar absolut nimic decât focul de-a trăi pentru şi de la patrie. Căscioara lui? Stelele privesc de-a dreptul în umbra singurătăţii patriotice şi câte-un câine slab de-l răstoarnă vântul păzeşte ceea ce nimeni n-are de gând să ia. Cu toate acestea consiliul comunal, compus din coreligionari politici, [î]l trece pe patriot în colegiul I. Toate listele electorale din ţară sunt pline de asemenea amăgitori, cari, trecuţi odată în lista colegiului I, îşi speculează votul ba cerând slujbe pentru rude, ba locuri în internatele statului. Astfel slujbele se dau la idioţi; stipendiile şi locurile din internate, menite pentru copiii de talent ai poporului, se dau adesea unor stârpituri din care nici dascăl, nici şcoală nu poate alege nimic. Aceşti speculanţi ai unui drept pe care nu-l au sunt numeroşi. Degeaba cetăţenii ar contesta înscrierea lor la primărie. Primăria nu judecă cazurile, lasă să treacă termenele de apel la tribunal şi de recurs în casaţie, patrioţii rămân buni înscrişi în lista colegiului I şi contestatorii avizaţi la calendele grece. Aceşti oameni – între cari dr. Râmniceanu bunăoară, căruia votul în colegiul I [î]i importă cumulul a 5, 6 funcţii plătite – sunt cei mai aprigi agenţi electorali ai guvernului, ba contestă ei la rândul lor înscrierea unor cetăţeni cari au dreptul învederat de-a figura în listele colegiului I. Două cazuri de asemenea natură s-a relevat de către d. Teodor Rosetti în Senat, Ele s-au petrecut cu conivenţa consiliului comunal din Vaslui. D. ministru a promis îndreptare, dar promisiunea aceasta va împlini-o credem la Sfântu – aşteaptă. Ce-ar însemna în adevăr roşii în ţară fără aceşti oameni introduşi pe furiş şi în mod fraudulos în colegiile cele mai importante, de oameni neatârnaţi, cu scopul anume de-a altera şi falsifica opinia şi votul acestor colegii asupra actelor guvernului?
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1882-1883, 1888-1889
„TIMPUL”, „ROMÂNIA LIBERĂ”, „FÂNTÂNA BLANDUZIEI”
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989