Viena-n 4 mart 870 Domnilor şi fraţilor, În ziua de 15/27 august a.c. românii în genere serbează ziua Sântei Marie, vergina castă şi totuşi mama care din sănul ei a născut pe reprezintantele libertăţii, pe martirul omenimei lănţuite, pe Crist.…
![Creștinismul și naționalismul lui Eminescu, precursor al Marii Uniri: “Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, cellalt apărătorul evangelului ei.” [„ÎN ZIUA DE 15/27 AUGUST…”] – Apel pentru SERBAREA DE LA PUTNA](https://www.mihai-eminescu.ro/wp-content/uploads/2017/03/Mihai-Eminescu-1-1869-Fotografia-1-de-Jan-Tomás-Photography-Studio-Ro-670x300.jpg "Creștinismul și naționalismul lui Eminescu, precursor al Marii Uniri: “Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, cellalt apărătorul evangelului ei.” [„ÎN ZIUA DE 15/27 AUGUST…”] – Apel pentru SERBAREA DE LA PUTNA")
EMINESCU LA „TIMPUL” (1877-1883), „ROMÂNIA LIBERĂ” (1888) ŞI „FÂNTÂNA BLANDUZIEI” (1888-1889) – de Dimitrie VATAMANIUC
I. CONSIDERAŢII GENERALE 1 Fondarea „Timpului” şi schimbările în orientarea sa politică. Cotidianul bucureştean este întemeiat în 1876, ca organ de presă al Partidului conservator, de sub conducerea lui Lascăr Catargiu, la guvern din 11 martie 1871. Adunarea deputaţilor discută…
SCRIPT TIBETAN – de Mihai Eminescu
Între odoarele preţioase ce i-au rămas d-lui Dimitrie Sturza de la răposatul său părinte vornicul Alexandru Sturza Miclăuşanu se află şi o foiţă lungăreaţă de hîrtie de bumbac, văpsită negru şi scrisă cu litere albe de o parte rînduri, de…
IEPURILE LUI DONICI – de Mihai Eminescu
Într-o foaie din găsim următoarea povestire pe care o face Const. Negruzzi despre iepurele renumitului fabulist Donici: Începuse a mi se urî la ţară. Pentru ce? Singur eu nu ştiu, se vede pentru că omul[ui] e dat a nu se…
[„ESCELENŢA SA DR. IOAN VANCEA…”] – de Mihai Eminescu
„Esc[elenţa] sa dr. Ioan Vancea, părintele metropolit din Blaş, de curînd a dat o dovadă nouă de generosul său zel filantropic. Anume la l.c. a făcut la consistoriul din Blaş o fondaţiune în suma de. fl., cu următoarea dispoziţiune: a…
TÂLCUIRE BISERICEASCĂ A OBICEIURILOR DE LA ŢARĂ – de Mihai Eminescu
Într-o veche „Învăţătură părinţilor duhovnici „, al cărei an lipseşte, găsim la capăt o ciudată tâlcuire a obiceiurilor pământului. Istoricii noştri vor găsi că aceste tâlcuiri clerice sunt de o origine tot atât de grea de constatat ca şi obiceiurile…
O MISTIFICAŢIE ARHEOLOGICĂ – de Mihai Eminescu
Un slavist modern căpătă la informaţia că la mănăstirea Banja în Dalmaţia ar fi un patrafir de matasă împodobit cu mărgăritare şi împletit cu aur şi cu argint. Pe el se reprezintă mai multe chipuri de sînţi, iar pe partea…
CETATEA JIDOVA – de Mihai Eminescu
„Această cetate numită Jidova şi Uriaşa, situată în plaiul Nucşoarei, districtul Muscel, la kilometre de centrul oraşului Cîmpu Lung, se află aşezată între Rîul Tîrgului, la distanţă de metre de malurile lui, şi între şoseaua naţională Piteştii – Cîmpu Lung,…
ISTORIE [„D. HASDEU, ÎNTORCÂNDU – SE…”] – de Mihai Eminescu
D. Hasdeu, întorcându – se din escursiunea întreprinsă în interesul arhivelor statului, face o dare de seamă despre rezultatele dobândite. Ajungând la Cracovia s-a pus la lucru întâi în biblioteca Universităţii, fundată încă în secolul. Aci a găsit o însemnată…
O TRAGEDIE ŢIGĂNEASCĂ – de Mihai Eminescu
Între mai mulţi prăşitori ţigani care lucrau cu nevestele împreună pe o moşie din ţinutul Cahulului se aflau doi în împrejurări foarte deosebite. Unul avea nevastă frumoasă, altul urîtă. Cel cu nevastă urîtă putea să cînte: Cîtu-i ţara şi lumea…
PENTRU COMEDIA CEA DE OBŞTE – de Mihai Eminescu
Un manuscript din, cuprinzînd gîndirile lui Oxenstierna arată cam în ce chip aveau obiceiul de a privi strămoşii noştri lumea aceasta. Iată ce zice un pasagiu din acea carte: Lumea este privelişte, oamenii sînt comedinanţii, norocul împărţeşte jocurile şi întîmplările…
CREZUL BEŢIVILOR – de Mihai Eminescu
Nu-i lipsită de originalitate parodia crezului ce o publicăm mai la vale şi care-i demnă de vestitul Leonat, a cărui vorbiri cu haz au făcut pe părinţii noştri să rîdă şi să petreacă cu cea vreme. Cine din cei mai…
PALESTINA – de Mihai Eminescu
Gazeta evreiască”Hamagid” publică o corespondenţă din Londra în care ia act despre faima răspîndită că guvernul turcesc a oferit drept plată numeroşilor săi creditori evreieşti din Anglia cedarea unei părţi din Palestina. Sir Hammond din Londra s-a pus în relaţiuni…
GÎNDACI DE CARTOFI ÎN EUROPA – de Mihai Eminescu
După comunicaţiile guvernului imperial german, această insectă destructoare a cartofilor (gîndacul Colorado, Doryphora decemlineata) şi-a găsit calea peste Ocean cu toate măsurile de pază ce se luase împotriva lui. După raportul Senatului oraşului liber Bremen, acest soi de gîndaci periculoşi…
ARHEOLOGIC [„CANDIDATUL…”] – de Mihai Eminescu
Candidatul de teologie d. Kurze scrie în Gazeta de Triest că prin săpături i-ar fi succes de-a descoperi urme ale vechiului oraş Metulun. După spusele lui Strabo ş-ale lui Appian acest oraş era locuit de populaţia ilirică a iapizilor şi…
CORESPONDENŢĂ INTIMĂ – de Mihai Eminescu
D-na Cornu, sora de lapte şi amică intimă a lui Napoleon al III, murind de curînd, a dăruit corespondenţa pe care a ţinut-o cu înaltul său amic bibliotecei naţionale din Paris. Corespondenţa începe într-o vreme în care prinţul Ludovic nu…
SABIA DE INVESTITURĂ – de Mihai Eminescu
Sabia care va servi la investitura lui Murad sau a fratelui său Hamid sau în fine a oricărui sultan, în moscheea de Eyoub, nu este, precum se crede generalminte, adevărata sabie a lui Osman. Această armă de cel mai mare…
MĂSURI HIGIENICE PENTRU ORAŞUL CERNĂUŢI – de Mihai Eminescu
Consiliul sanitar al provinciei Bucovinei, în şedinţa sa din iunie a.c., au dizbătut şi asupra mijloacelor de sanificare a oraşului Cernăuţilor. Consiliarul guvernial dr. Denrarowski, espuind starea de necurăţenie şi mînuirea nesuficientă a măsurilor poliţieneşti din partea primăriei acelui oraş;…
NEFERICITUL X – de Mihai Eminescu
Toţi ascund scăpările lor din vedere după această nefericită literă pe care lumea o încalică. Dacă un naturalist prinde un corb şi-l ţine în casă ca să vadă dacă această pasere trăieşte într-adevăr o sută de ani, el se numeşte…
FATA MAMEI ANGO ŞI GIROFLÉ-GIROFLA – de Mihai Eminescu
De doi ani s-a introdus şi la noi operetele comice şi cum se ştie s-a început cu Fata mamei Ango, în urma Giroflé, acum mai auzim că se pregăteşte”Princesa de Trepizonda „ şi dacă a vrea Dumnezeu, tot aşa înainte.…
SERBAREA DE LA PUTNA INTRU MEMORIA LUI ŞTEFAN CEL MARE – de Mihai Eminescu [august 1871 ]
Orice popor, pentru a se putea întări ş-a pune baza unei esistenţe durabile, mai nainte de toate are trebuinţă neaparată de-o patrie, de un pămînt de care să se lege cu sîngele şi viaţa sa, la care să ţină din…
Comitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ştefan cel Mare. APEL cătră onoratul public român – de Mihai Eminescu [Cu paternitate incertă]
Comitetul central pentru serbarea întru memoria lui Ştefan cel Mare APEL Cătră onoratul public român Luînd junimea română academică în consideraţiune că o amînare a serbării întru memoria lui Ştefan cel Mare ar produce dezinteres pentru totdeauna, a decis în…
[„CE SĂ VĂ SPUN? IUBESC ACEST POPOR…”] – de Mihai Eminescu
Ce să l vă spun ? Iubesc acest popor bun, blînd, omenos, pe spatele căruia diplomaţii croiesc carte şi rezbele, zugrăvesc împărăţii despre cari lui neci prin gînd nu-i trece, iubesc acest popor care nu serveşte decît de catalici tuturor…
[„ASTFEL SE VEDE CUM ERISTICA ORIENTULUI…”] – de Mihai Eminescu
Astfel se vede cum eristica Orientului, compţiunea logicii şi cugetării grece în cea alexandrină, a trecut la români în toată uscăciunea fiinţei sale. Să nu creadă nimenea că numai noi sîntem de vină la căderea noastră. E un lanţ întreg…
[„ÎN IAŞI EXISTĂ O ASEMENEA…FOAIE…”] – de Mihai Eminescu
În Iaşi există o asemenea… foaie. Să zicem”foaie”, deşi cuvîntul e în cazul de faţa foarte impropriu întrebuinţat cînd sub”foaie” înţelegem un lucru cuviincios. MIHAI EMINESCU OPERA POLITICA 1870 – 1877 ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI EDIŢIE…
[„ACEASTĂ PARTE NETRADUCTIBILĂ…”] – de Mihai Eminescu
Aceasta parte netraductibilă a unei limbi formează adevărata ei zestre de lamoşi strămoşi, pe cînd partea traductibilă este comună gîndirii omeneşti în genere. Precum într-un stat ne bucurăm toţi de oarecari bunuri cari sînt a tuturor şi a nimănui, uliţe,…
POMOLOGIE – de Mihai Eminescu
Mai întîi o mică observaţie filologică. Pomologie e un cuvînt hibrid, pe care autorul ar fi trebuit să-l eviteze cum trebuiesc evitate toate hibridele. Oare s-ar putea zice Dumnezeologie m loc de teologie sau s-ar putea zice în limba germană…
[„A TREIA FIGURĂ…”] – de Mihai Eminescu
A treia figură e aceea în care medius e subiect în amîndouă premisele, deci: M + S M + S M – S M – S M + P M – P M + P M – P Regulele sînt:…
[„DIN COMBINAREA TERMINILOR…”] – de Mihai Eminescu
Din combinarea terminilor figurele silogistice vor trebui să fie în număr de treişi anume: o figura, în care terminul de mijloc este subiect în una din premise şi predicat în cealaltă; a doua, în care terminul de mijloc e predicat…
[„A DOUA IMPUTARE…”] – de Mihai Eminescu
A doua imputare a recenzentului consista în esploatarea neonestă [a] unuilapsus calami. Adică într-un loc stă”reprezentări relative la acelaş obiect” şi după aceea”reprezentări relative la acelaşi fel de obiecte”, pe cînd din exemplul pe care chiar recenzentul îl citează se…
[„LA AUGUST AMIAZĂZI…”] – de Mihai Eminescu
La august amiazăzi a sosit d. Cogălniceanu la Viena, iar petrecerea sa într-acest oraş era fixat[ă ] până pe sâmbătă. La august înainte de – amiazăzi au avut o conferenţă de o oră cu ambasadorul Marei Britanii, lordul Buchanan, în…
IAR ÎN PRIVIREA CIUDATEI BUNEVOINŢE – de Mihai Eminescu
Noi am publicat la rândul nostru acel anunţ al comitetului damelor în care se califica „ciudata bunăvoinţă” a d-lui Otto Max, cu adaosul că ne-a cam mirat cum de comitetul i-au făcut onoarea de-a solicita serviciile acestui domn. Căci, o…
[„«POST». BERLIN…”] – de Mihai Eminescu
„Post”. Berlin. Solange nicht freie Dardanellendurchfahrt Consta[ntinopel] ***finde *, ***willkommen *** uneinig, uncultiviert[e] Türkei, in europäisch[er] Gesittung weit* vor Russ[lan] d*, Ihre Herrschaft *** punkt Österreich[ische] ***theile Griechenland, kleine* Gebietsabtrethungen an Serb[ien], Rum[änien], Montenegro ***Constr[uiert] ***an Bosphorus & Dardanellen*** v[on]…
[„/ JUNI. COLONNE…”] – de Mihai Eminescu
/[]Juni *. Colonne Tergusakoff türk[ische] Truppen unter *** Mehmed Paşa, Seidakan u[nd] Delibaba. Mehmed Paşa todt. r iunie * Coloana Tergusakoff trupele turceşti sub *** Mehmed Paşa, Seidakan şi Delibaba. Mehmed Paşa mort. MIHAI EMINESCU OPERA POLITICA 1870 – 1877…
[„MONTENEGRO. LINKES ZETA-UFER…”] – de Mihai Eminescu
Montenegro. Linkes Zeta-ufer / wüthende Kämpfe zwischen Montenegr [iner ] u [nd ] Turken bei Savaici u [nd ] Nicsici. Seit dem. (*** v[on] Niksici) der siebente Kampf. Montenegro zerfällt nach Conf [iguration ] seiner Grenzen deutlich in zwei Theile,…
[„DE SÂMBĂTĂ DOBROGEA…”] – de Mihai Eminescu
De sâmbătă Dobrogea. Braila Floßbrücke (pod de plute ) Corps -. M[änner ], die türk[ischen] Armeetheile samt Besetzungen. M[änner ]. Nächster, vorübergehender Vertheidigungsabschnitt Trajanswall zwischen Cernavoda u [nd ] Kustengi eig [ene ] Verth [eidigungs ] Wälle Silistra, Varna. Rußl[and]…
[„BOURKE, SANDHURSTS ANFRAGE…”] – de Mihai Eminescu
Bourke, Sandhursts Anfrage. Neutr[alität] R[umäniens] weder durch den Par[iser]Vert[ra]g noch d[urch] andere Verträge sondern Rum[änien] off[iziell] Fürst[entum] Moldau Walachei, [bilde] Bestandtheil des türk[ischen] Reiches. Art. XXII keine Macht innere Angeleg [enheiten ] sich zu mischen Art. XXVII ohne Rücksprache mit…
REVISTĂ JURNALISTICĂ [„ÎNAINTE DE CÂTEVA ZILE…”] – de Mihai Eminescu
Înainte de câteva zile a reapărut în Bucureşti jurnalul Presa, ca rezultat al formării unui nou partid – al centrului. În n-rul său întâi”Presa” crede a putea susţinea că toate ţările constituţionale, dar mai cu samă acelea în cari patimile…
[„DE LA O VREME VEDEM…”] – de Mihai Eminescu
De la o vreme vedem că serviciile publice (ce-i drept rău ocupate) se declară deprisos. De ce? Pentru că funcţionarii sînt incapabili. Dar vor rămînea vecinic aşa daca se va urma înainte cu acelaşi sistem de numiri, destituiri, permutări ca-n…
[„DEZLEGAREA CESTIUNEI ORIENTULUI…”] – de Mihai Eminescu
Dezlegarea Cestiunei Orientului sau mai bine zis a întrebării slavilor de sud sepoate într-adevăr amâna, însă nu se va înlătura cu una cu două. Popoarele mor cele mai multe ori prin stingere fizică, mai arareori prin desnaţionalizare, iar acest din…
[„II. CU TOTUL DEOSEBITĂ…”] – de Mihai Eminescu
Cu totul deosebită în felul ei a fost reprezentaţia în beneficiul d-şoarei Dănescu.Nu ştim daca d-nia ei însaşi şi-a ales piesele, dar dac’ ar fi aşa atunci am felicita-o pentru gustul său natural. Spectacolul a început cu Doi surzi, o…
SERBIA [„VAPORUL RADETZKI…”] – de Mihai Eminescu
Vaporul Radetzki, care transporta la Rusciuk un număr [de] bulgari ce luaseparte la răscoala din Herzegovina a fost oprit la Belgrad şi bulgarii eliberaţi. Acum se anunţă un nou conflict cu monitorul Maros. În momentul în care contele Bray şi…
[„LONDON DEPESCHE…”] – de Mihai Eminescu
Lond[on] Dep[esche] E[arl] Derby a[n] Lor[d] Loftus recapit[uliert] d[ie] v[on[Engl[land] gem[achten] Anstr[engungen] z[ur] Erz[ielung] d[es] Waffenstillst[ands] u[nd] Wiederherst[ellung] d[es] Fried[ens]. Am. Oct[ober] instr[uierte]* D[erby] d[en] Sir Henry Elliot er müsste Const[antinopol] verlassen, wenn die Pf[orte] den Waffenstillst[and] refüsiere, weil…
[„DASS IN DIESEM FALLE…”] – de Mihai Eminescu
dass i[n] dies[em] Falle ganz Russl[and] meinem Ruf Folge leisten wird, wenn iches f[ür] nöthig erachte u[nd] die Ehre Russlands es erfordert. Auch bin ich überzeugt, dass Moskau wie immer mit gut[em] Beisp[iel] vorangeh[en] w[ird]. Gott helfe uns[ere] heilige Ber[ufung]…
[„MARŢI ÎN ZIUA DE…”] – de Mihai Eminescu
Marţi în ziua de sf. Dumitru Universitatea Iaşi şi-a serbat aniversara. În vremeasfinţirea apei prin P.S. părintele arhiereu Bobulescu corul a intonat imnuri bisericeşti, iară după aceea d. rector P. Suciu, suindu-se pe o catedră, a făcut prin discursul său…
DEMARCATION – de Mihai Eminescu
Demarcation Militäratachés: Austr[ia] Oberstleutnant Raab France” Dorey Eng[and] Gener[al] Kemball Russ[land] Oberst Zelenoy Italien u[nd] Deutschl[and] Militärattachés der betreffenden Botschaften am Wiener Hofe Vertrether Conferenz Consultative *** Demarcaţia. Ataşaţi militari: Austria – locotenent colonel Raab, Franţa – locotenent colonel Dorey,…
[„VEREINIGTE TIMOK…”] [„ OCTOBER WAFFENSTILLSTAND…”] [„MONTENEGRINER…”] – de Mihai Eminescu
Vereinigte Timok u[nd] Morava Armee. Gestern beg[ann] der Feind die Hohe v[on] Dgiunis u[nd] Schiliegovatz zu stürmen, wurde von Artillerie zurückgeworfen, heute morgen warf sich Feind mit ganzer Macht auf Horvatovicz, gezwnugen Vertheidigungslinie aufzugeben. In Gaglova bei Crusevaţ neue Stellungen.…
[„…ZAIŢAR…”] [„. OCTOBER ULTIMATUM…”] – de Mihai Eminescu
*** Zaiţar *** Gefecht Medvecovski rechten Flüg[el] r Com[mandant] gefallen, bei Sturm afuf] Izvor . Kampf Djunis, einzige Schanze ***. oct[ober] Ultimatum eingereicht v Alexinatz mit Sturm genommen *** Zaiţar *** luptă Medvecovski comandantul aripă dreaptă căzut, la asalt asupra…
[„PETERSBURG OCTOBER…”] [„MORGENBLÄTTER RUSSISCHES ULTIMATUM…”] – de Mihai Eminescu
Petersburg.. Oct[ober] Regierungsanzeiger: General Ignatieff binnen St[unden]Annahme wöch[igen] Waffenstillstand, Einstellung Feindseligkeiten, widrigenfalls dipl[omatische] Beziehungen abbrechen, Const[antinopel] Botschaftspersonel verlassen. Morgenblätter russ[isches] Ultimatum, Pforte *** Annahme russ[ischer] Forderung ***Daily Telegraph, Waffenstillstand unterzeichnet. Petersburg. octombrie, buletinul oficial al guvernului: generalul Ignatieff în termen…
[„. OCTOBER IGNATIEFF…”] – de Mihai Eminescu
Oct[ober] Ignatieff feierliche Audienz. überr[eicht] Creditive. längere Conferenz Min[ister] d[es] Äusseren. bekannte Forderungen. Authentisches nicht mitgetheilt. I[gnatieff] t[ürkische] Gegenproposit[ionen] nicht zurückgewiesen. Friedenshoffn[ungen] im Steigen. Dipl[omatische] Kreise Sicherheit Waffenstillstand. u[nd] dass der Botsch[after]*** R.M.Ab. H. u[nd] dessen Reg[ierung] lange leben lasse.…
[„.. MORAVATHAL GROSSE SCHLACHT….”] – de Mihai Eminescu
Moravathal grosse Schlacht. T[ürken] nehmen die Höhen gegenüber Pos[ition] Hafuz Paşa, Strasse nach Kruşevaţ V[er ]b[in]d[un]g mit Delig [rad ] unterbr[ochen] Serben vernicht[end] geschlagen. Geschütze *** Vor Dgiunis *** Truppen zur Verstärkung des linken türk[ischen] Flügels, um Uhr Kanonade gegen…
[,MONTAG DJUNIS…”] [„GRAF KELLER…”] – de Mihai Eminescu
Montag Djunis gewonnen [genommen?] r . Oct[ober] Angriff auf *** sämtl[iche] Pos[itionen] östl[icli] von Djunis Hafuz Paşa Serben gegen Deligrad . Graf Keller Zaiţar Liubiţa samt Anhöhe genommen Bobovişte nicht geräumt v Batalione, Siliegovat *** Djums Ruli u[nd] Friede der…
RECTIFICARE [„NRUL AL «CURIERULUI INTERESELOR»…”] – de Mihai Eminescu
Nrul al Curierului intereselor generale cuprinde o dare de samă asupra prelegerei mele”despre influenţa austriacă” care denaturează atît înţelesul cît şi tendenţa cuvintelor mele. Abstrăgînd cu totul de la observaţiile care-mi ating persoana şi nu au a face cu obiectul,…
[„FIECARE MEMBRU AL UNUI SAT RĂZĂŞESC…”] – de Mihai Eminescu
Fiecare membru al unui sat răzăşesc, cînd îşi făcea aşezarea şi vatra lui, căpăta de la comună sub titlul de feud o bucată anume de pămînt care după moartea posesorului era iarăşi a comunei şi se dădea unui alt membru.…
UN DOMN CARE PARE A NU ŞTI CĂ EXISTĂ POLIŢIE – de Mihai Eminescu
Daca luăm cuvântul într-o întrebare care nu ne priveşte e numai pentru a rămânearolului nostru şi a reprima de orişiunde abuzuri ale libertăţii presei. Foiletonistul „Stelei României” descrie în nrul…, într-o revistă a sa, cochetăria altfel notorie a unor dame.…
[„ÎN GENERE TOATĂ SOCIETATEA…”] – de Mihai Eminescu
În genere toată societatea secolului al Xvi-lea şi al Xvii-lea se poate caracterizascurt: Datoria se preface în drept. Noi la începutul veacului acestuia am fost încă în veacul al Xvii-lea. Datoria de a fi slujbaş al ţărei, o datorie foarte…
TEATRU ROMÂNESC [„MOARTEA LUI CONSTANTIN BRÂNCOVANU…”] – de Mihai Eminescu
Moartea lui Constantin Brâncovanu încearcă a fi o dramă în acte iară autorulei încearcă a fi d-nul Antonin Roques. Deşi titlul cât şi numele autorului sunt indiferente, totuşi piesa însăşi, putându-ne fi şi mai indiferentă, poate că în cadrul neguros…
[„FIECARE LUCRU POARTĂ ÎN SINE…”] – de Mihai Eminescu
Fiecare lucru poartă în sine însuşi măsura sa. De aceea e o caracteristică a omuluiinteligent şi de bună – credinţă că formulând lucruri sau raporturi în scris sau vorbire, va cerca s-o facă în măsura dictată de firea lucrurilor, în…
[„CELOR CE VOR O PURIFICARE ABSOLUTĂ…”] – de Mihai Eminescu
Celor ce vor o purificare absolută a limbei li vom răspunde că acele vorbe pe cari vor ei să le alunge sunt aşa de concrete, aşa încrescute în ţesătura limbei române încât trebuie să rupi ţesătura toată ca să le…
[„LUPTELE DE PARTIDĂ…”] – de Mihai Eminescu
Luptele de partidă în România – ca orice luptă pentru esistenţa şi pentru pânea de toate zilele; şi acea pâne de toate zilele e condeiul biuroului de cancelarie şi biciul subprefectului, după cari îmblă masele atât a unor partide cât…
[„PĂREREA MEA INDIVIDUALĂ…”] – de Mihai Eminescu
Părerea mea individuală, în care nu oblig pe nimeni de-a crede, e că politica ce se face azi în România şi dintr-o parte şi dintr-alta e o politică necoaptă, căci pentru adevărata şi deplina înţelegere a instituţiunilor noastre de azi…
[„DAR DOMNILOR, MI-E RUŞINE…”] – de Mihai Eminescu
Dar d[omni ]lor! mi-e ruşine să fiu român! Dar ce fel de român! Român carevrea a-şi fi însuşit monopolul, privilegiul patriotismului şi-a naţionalităţei – aşa român de paradă mi-e ruşine să fiu. Naţionalitatea trebuie să fie simţită cu inima şi…
[„ÎN CARACTERISTICA LIMBEI ZIARELOR DIN ROMÂNIA…”] – de Mihai Eminescu
În caracteristica limbei ziarelor din România putem număra şi aceea că oamenii faccapital politic, bat monedă politică până şi din cele mai inocente şi mai dezinteresate încercări ale junimei studioase. Nu numai atâta, ci adesea această junime e pusă…
[„DOMNILOR, PROGRESUL OMENIREI…”] – de Mihai Eminescu
Domnilor, progresul omenirei nu zace adesea în mulţimea geniilor săi – naţiuni cugenii străluciţi sunt adesea nefericite – ci în acele personagii mute ale istoriei care lucrează neobosit, fără altă răsplată decât conştiinţa datoriei împlinite, în fine progresul e în…
DIN ŞEDINŢELE SOCIETĂŢII «ROMÂNIA JUNĂ» NAŢIONALII ŞI COSMOPOLIŢII – de Mihai Eminescu
Reuniunea academică din Viena „România Jună”, care are de scop: ) perfecţionareareciprocă a membrilor săi pe teren literar – naţional, ) dezvoltarea şi alimentarea spiritului soţial, îşi alese în şedinţa din… noiemvrie biuroul său prin aclamaţiune unanimă. Sub pretest că…
[„CU TOT PRINCIPIUL VECHI…”] – de Mihai Eminescu
Cu lot principiul vechi şi venerabil cumcă ceea ce-i ajută fierarului îl omoară pe croitor, totuşi fondatorii păcii universale acomodează tezele lor câştigate prin abstracţiune oricărei comunităţi naţionale, ignorează religie, istorie şi obiceiuri şi cugetă de-a topi la un loc…
STRÎNGEREA LITERATURII NOASTRE POPULARE – de Mihai Eminescu
E păcat cumcă românii au apucat de-a vedea în basm numai basmul, în obiceinumai obiceiul, în formă numai forma, în formulă numai formula. Formula nu e decît manifestaţiunea palpitabilă, simţită a unei idei oarecari. Ce face d.e. istoricul cu mitul?…
STUDII ASUPRA PRONUNŢIEI – de Mihai Eminescu
Cum să ne esplicăm atunci unitatea de limbă a poporului nostru de vom permite cumcă el a fost adus din diferite colţuri ale lumei romane? Abaterile de la unitatea limbei noastre se găsesc numai pe locuri unde se pot dovedi…
ARTICOLI NEPOLITICOŞI PROZĂ POLITICĂ – PROZĂ LIMBISTICĂ – de Mihai Eminescu
Sînt persoane – singulare sau colective – cari-s inamici comuni tuturor partidelor şi tuturor guvernelor, mai ales cînd acele partide sînt personale şi nu de principii. Partide personale şi nu de principii? Ce va să zică asta? Ce? Nimica. Aţi…
EDUCAŢIUNE ŞI CULTURĂ – de Mihai Eminescu
De maghiari nu ne-am temut neciodată. Ei sînt prea barbari pentru de-a ne putea înghiţi. Ei sînt ca piatra ce apasă, nu ca soarele ce absoarbe. Espuşi soarelui, el ne-ar fi absorbit şi ne-ar fi prefăcut în raze de-ale sale,…
[„DOMNULUI PRODAN I-E CIUDĂ…”] – de Mihai Eminescu
D[omn]nul[ui] Prodan [i]-e ciudă, cumcă, după cum spune, un oaspe ar fi tras pe cineva de roc pentru ca să voteze contra. Daca l-ar fi tras [de] limbă, mai zic şi eu, ar fi avut dreptate d-nul Prodan, dar eu…
[„Ş-APOI CÎND E VORBA LA ADICĂ…”] 2257 – de Mihai Eminescu
Ş-apoi cînd e vorba la adică, cine conspiră mai mult contra soţietăţii”România”, noi – unioniştii necondiţionaţi1 sau acei domni membri care ni fac onoarea opoziţiunei? Eu cred că ei, împreună cu însuşi Senatul României. Şi de ce? Senatul, şi cu…
[„RĂSPUNSUL CE NI-L FACEŢI…”] – de Mihai Eminescu
Viena, aprilie – mai 1870 Comitetului central pentru serbarea la mormântul lui Ştefan cel Mare Scumpe domnul[e] şi frate, Răspunsul ce ni-l faceţi în numele comitetului domniei voastre este aşa de frumos precum îl puteam aştepta numai de la junimea…
ITALIA [„ZIARUL «TIMES»…”] – de Mihai Eminescu [30 octombrie 1877]
Ziarul Times publică o depeşă din Roma cu data de 4 noiemvrie care anunţă că consiliul Vaticanului au fost dizolvat. Nici o rezoluţiune n-au fost încă adoptată privitoare la chestiunea desfiinţărei dreptului de veto al Franţei, Austriei şi Spaniei. MIHAI…
AUSTRO-UNGARIA [„VAIETELE DE MEDIAŢIUNE…”] – de Mihai Eminescu [30 octombrie 1877]
Vaietele de mediaţiune de cari organele vieneze răsunară nu sînt, zice o corespondenţă a Nordului, decît ultima neputincioasă răvoinţă în privirea Rusiei care au caracterizat aprecierile anterioare a acestor ziare, precum şi noutăţile diplomatice şi militare ce ele au pus…
FRANCIA [„DL. CALMON AU PRONUNŢAT…”] – de Mihai Eminescu [30 octombrie 1877]
Dl. Calmon au pronunţat în sara şedinţei comitetului stîngelor Senatului un discurs criticînd într-un mod foarte viu actele guvernului şi recunoscînd că nici o tranzacţiune nu este posibilă. El sperează că Franţa va intra într-o lungă perioadă de pace, de…
SINUCIDERE [„ÎN HOTEL DE PARIS…”] – de Mihai Eminescu [23 octombrie 1877]
În Hotel de Paris în noaptea de joi spre vineri, pe la 11 oare, s-a sinucis un tînăr din Galaţi, cunoscut în acel hotel sub numele de Gheorghe Teodoru, student. După cît s-a putut constata, acest tînăr dezgustat de ale…
SCORNIRILE «TELEGRAFULUI» DIN BUCUREŞTI – de Mihai Eminescu [21 octombrie 1877]
În primul său Bucureşti de la 17 curent „Telegraful”, comparînd presa conservatorilor cu păserile cobitoare, ajunge la concluzia că această presă voieşte a introduce ură între moldoveni şi munteni. Aceste aiurări, a căror îndreptăţire n-o discutăm, ne-ar fi găsit însă…
NOTIŢĂ BIOGRAFICĂ [„ZIARELE DIN BUCUREŞTI…”] – de Mihai Eminescu [16 octombrie 1877]
Ziarele din Bucureşti aduc ştirea despre moartea lui A. Papiu Ilarian. Acest bărbat au fost la 1848 tribun al românilor ardeleni a căror revoluţie au descris-o în Istoria Daciei centrale. Trecînd în urmă în România a editat”Tezaurul de monumente istorice”,…
AUSTRO-UNGARIA [„I.P.S.S. MITROPOLITUL ROMÂNILOR…”] – de Mihai Eminescu [16 octombrie 1877]
I.P.S.S. Mitropolitul românilor gr. or. din Transilvania şi Ungaria a publicat următorul circular 1, care e pentru noi un semn că guvernul maghiar caută pretexte pentru a împiedeca activitatea sinoadelor eparhiale. 1 V. infra, p. 786. MIHAI EMINESCU OPERA POLITICA…
DIVIZIA A PATRA – de Mihai Eminescu [12 octombrie 1877]
Divizia care au fost mai mult mestecată în luptele de pîn-acuma de la Plevna este cea a patra, compusă în cea mai mare parte din moldoveni. Am însemnat aceasta în revista noastră internă, pentru a atrage şi mai mult privirile…
[„ATACUL S-A ÎNCEPUT VINERI…”] – de Mihai Eminescu [12 octombrie 1877]
Atacul s-a început vineri, pe la 12 oare ziua, în contra şanţurilor redutei Bukova. Şanţurile au fost luate la primul asalt şi sara s-a dat asalt chiar la redută. Primul rând de parapete al redutei a căzut asemene în mânele…
[„«CORESPONDENŢA POLITICĂ» CUPRINDE…”] – de Mihai Eminescu [9 octombrie 1877]
„Corespondenţa politică” cuprinde o lămurită dare de samă despre starea lucrurilor dincolo de Dunăre. O schimbare hotărîtoare – zice ea – mai că nu se poate aştepta înainte de a sosi iarna. Aceasta o zic chiar oamenii competenţi. O asemenea…
«ROMÂNIA LITERARĂ» – de Mihai Eminescu [7 octombrie 1877]
Am publicat în alt rînd articolul”Kant şi muzica” drept dovadă de temeinicia oamenilor cari îndrăznesc la noi a „face literatură”. Deja atunci am spus că un domn semnat N. Rozescu mistificase redacţia „României literare” cu articolul”ştiinţa în secolul al douăzecelea”.…
AUSTRO-UNGARIA [„DESPRE INTRAREA…”] – de Mihai Eminescu [7 octombrie 1877]
Despre intrarea maghiarilor la Cloşani circulă o mulţime de versiuni. În Transilvania se răspîndise ştirea că ar fi fost o încăierare între grănicerii români şi săcui, că 50 dintr-aceşti din urmă au fost împuşcaţi de soldaţii de graniţă şi că…
ITALIA [„LUCRAREA D-LUI N. DENSUŞEANU…”] – de Mihai Eminescu [5 octombrie 1877]
Lucrarea d-lui N. Densuşeanu care tratează despre starea românilor de peste Dunăre, apăsaţi şi persecutaţi deopotrivă atît de creştini cît şi de păgîni, tradusă în limba franceză de d-nul Frédéric Damé şi purtînd titlul, Les Roumains de Sud (Macedonia, Tesalia,…
[„LA ANUL 1774…”] – de Mihai Eminescu [30 septembrie 1877]
La anul 1774 au intrat oştirile austrieceşti, cu dispreţul oricărui drept al ginţilor, în pace fiind cu Poarta şi cu Moldova, în partea cea mai veche şi mai frumoasă a ţării noastre; la 1777 această răpire fără de samăn s-a…
[„LA 18 CURENT S-A ŢINUT…”] – de Mihai Eminescu [23 septembrie 1877]
La 18 curent s-a ţinut la Gornji-Studen un mare consiliu de război, la care au luat parte un însemnat număr de generali. Aici s-a luat importanta otărîre ca de acum înainte războiul să se facă în mod sistematic. În urma…
TURCIA [„DIN NEFERICIRE S-A CONFIRMAT…”] – de Mihai Eminescu [18 septembrie 1877]
Din nefericire s-a confirmat ştirea că aproape 10.000 oameni, infanterie turcească cu artilerie, venind despre Sofia, au reuşit a pătrunde în Plevna printre liniile ruseşti de cavalerie. Drumurile pe cari puteau să vină în Plevna erau două: drumul Vidinului şi…
FRANCIA [„SCRISOAREA PREGĂTITĂ…”] – de Mihai Eminescu [16 septembrie 1877]
Scrisoarea pregătită de Thiers spre a fi adresată alegătorilor arondismentului al noulea este publicată. În această adresă Thiers recomandă republica, monarhia fiind cu neputinţă. El protestă contra autorilor lui 16 mai, face elogiul Camerei dizolvate şi cere libertatea alegerilor. Ziarele…
TURCIA [„DE MAI MULTE ZILE…”] – de Mihai Eminescu [16 septembrie 1877]
De mai multe zile se răspîndise zgomotul că ruşii ar fi fost bătuţi la Bielo*. Depeşile de la Gorni-Studen, confirmate chiar prin cele de la Constantinopol, arată că din contră, armata principelui ereditar a respins atacurile turcilor, cari au suferit…
[„«PESTI NAPLÓ» PRIMEŞTE…”] – de Mihai Eminescu [14 septembrie 1877]
„Pesti Naplo” primeşte o telegramă de la corespondentul său de pe cîmpul de război după care ţareveci a priimit un ajutor de 53 mii oameni, astfel că astăzi moştenitorul tronului dispune de o armată de una sută zece mii oameni…
[„GERMANIA, ZICE…”] – de Mihai Eminescu [14 septembrie 1877]
Germania, zice „Deutsche Zeitung”, este hotărîtă a reprezenta programa Rusiei în chestiunea emancipărei creştinilor bulgari şi bosniaci pînă la limita autonomiei. Ea va face tot posibilul pentru ca Dardanelele să se deschidă liberei navigaţiuni şi pentru a să asigura libertatea…
KANT ŞI MUZICA – de Mihai Eminescu [11 septembrie 1877]
„România literară”, foaie ce apare o dată pe săptămână în Iaşi, al cărei comitet de redacţiune s-a rămăşit cu nişte domni din străinătate că li va proba că România are literatură şi gust literar, publică în n-rul său din 6…
CALENDAR PE ANUL 1878 – de Mihai Eminescu [11 septembrie 1877]
Escelentul calendari al d-lor Comşa şi Eug. Brote au avut anul său întîi (1877) două ediţii. Anul al doilea (1878) credem că va avea acelaş succes. îl recomandăm mai cu samă tuturor gospodarilor, cari vor găsi în el o mulţime…
[„CU TOATĂ BUCURIA UNGURILOR…”] – de Mihai Eminescu [11 septembrie 1877]
Cu toată bucuria ungurilor şi cu toate rugăciunilor din havrele jidoveşti ale Austro-Ungariei, victoriile turcilor, vestite cu sumeţie în zilele din urmă, nu sînt nimic mai puţin decît adevărate. După patru zile de bombardare, poziţiunile ruseşti de la Şipka ocupate…
CARTE NOUĂ [„A IEŞIT DE SUB TIPAR…”] – de Mihai Eminescu [4 septembrie 1887]
A ieşit de sub tipar partea I a unei”istorii a românilor” de Grigorie Christescu, învăţător în comuna Dobrovăţ, ţinutul Vasluiului. Încercarea de a scrie o istorie potrivită cu priceperea şi cercul de idei al copiilor ni se pare că au…
AUSTRO-UNGARIA [„JURNALELE UNGUREŞTI…”] – de Mihai Eminescu [2 septembrie 1877]
Jurnalele ungureşti iar vorbesc de înfrăţirea cu românii, deşi, e drept, numai la ocaziuni cari le plac lor. Dacă ar avea această intenţie într-adevăr, lucrul n-ar fi tocmai greu de făcut, căci n-ar avea decît să ne lese să trăim…
[„APROPOS DE «GOLOS»…”] – de Mihai Eminescu [2 septembrie 1877]
Apropos de Golos”Războiul” află că principele Gorciacoff i-a adresat o notă energică prin care-l invită să-şi modereze tonul insultător ce-şi permite faţă cu România. Nu putem decît să mulţămim marelui cancelar pentru această deferenţă cătră noi, cari totdeauna am observat…
ÎNCĂ O DATĂ RECENZIUNEA LOGICEI MAIORESCU – de Mihai Eminescu [1 septembrie 1877]
La observările”Convorbirilor literare” că d. Zotu ar fi imputat autorului logicei plagiarea, recenzentul răspunde în”Presa” cumcă nu credea că aceste insinuaţiuni ar putea fi taxate de apucături neleale. Ca să dăm şi noi o idee despre plagiarea şi despre citarea…
