Viena-n 4 mart 870 Domnilor şi fraţilor, În ziua de 15/27 august a.c. românii în genere serbează ziua Sântei Marie, vergina castă şi totuşi mama care din sănul ei a născut pe reprezintantele libertăţii, pe martirul omenimei lănţuite, pe Crist.…
![Creștinismul și naționalismul lui Eminescu, precursor al Marii Uniri: “Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, cellalt apărătorul evangelului ei.” [„ÎN ZIUA DE 15/27 AUGUST…”] – Apel pentru SERBAREA DE LA PUTNA](https://www.mihai-eminescu.ro/wp-content/uploads/2017/03/Mihai-Eminescu-1-1869-Fotografia-1-de-Jan-Tomás-Photography-Studio-Ro-670x300.jpg "Creștinismul și naționalismul lui Eminescu, precursor al Marii Uniri: “Crist a învins cu litera de aur a adevărului şi a iubirei, Ştefan cu spada cea de flăcări a dreptului. Unul a fost libertatea, cellalt apărătorul evangelului ei.” [„ÎN ZIUA DE 15/27 AUGUST…”] – Apel pentru SERBAREA DE LA PUTNA")
EMINESCU LA „TIMPUL” (1877-1883), „ROMÂNIA LIBERĂ” (1888) ŞI „FÂNTÂNA BLANDUZIEI” (1888-1889) – de Dimitrie VATAMANIUC
I. CONSIDERAŢII GENERALE 1 Fondarea „Timpului” şi schimbările în orientarea sa politică. Cotidianul bucureştean este întemeiat în 1876, ca organ de presă al Partidului conservator, de sub conducerea lui Lascăr Catargiu, la guvern din 11 martie 1871. Adunarea deputaţilor discută…
SCRIPT TIBETAN – de Mihai Eminescu
Între odoarele preţioase ce i-au rămas d-lui Dimitrie Sturza de la răposatul său părinte vornicul Alexandru Sturza Miclăuşanu se află şi o foiţă lungăreaţă de hîrtie de bumbac, văpsită negru şi scrisă cu litere albe de o parte rînduri, de…
IEPURILE LUI DONICI – de Mihai Eminescu
Într-o foaie din găsim următoarea povestire pe care o face Const. Negruzzi despre iepurele renumitului fabulist Donici: Începuse a mi se urî la ţară. Pentru ce? Singur eu nu ştiu, se vede pentru că omul[ui] e dat a nu se…
[„ESCELENŢA SA DR. IOAN VANCEA…”] – de Mihai Eminescu
„Esc[elenţa] sa dr. Ioan Vancea, părintele metropolit din Blaş, de curînd a dat o dovadă nouă de generosul său zel filantropic. Anume la l.c. a făcut la consistoriul din Blaş o fondaţiune în suma de. fl., cu următoarea dispoziţiune: a…
TÂLCUIRE BISERICEASCĂ A OBICEIURILOR DE LA ŢARĂ – de Mihai Eminescu
Într-o veche „Învăţătură părinţilor duhovnici „, al cărei an lipseşte, găsim la capăt o ciudată tâlcuire a obiceiurilor pământului. Istoricii noştri vor găsi că aceste tâlcuiri clerice sunt de o origine tot atât de grea de constatat ca şi obiceiurile…
O MISTIFICAŢIE ARHEOLOGICĂ – de Mihai Eminescu
Un slavist modern căpătă la informaţia că la mănăstirea Banja în Dalmaţia ar fi un patrafir de matasă împodobit cu mărgăritare şi împletit cu aur şi cu argint. Pe el se reprezintă mai multe chipuri de sînţi, iar pe partea…
CETATEA JIDOVA – de Mihai Eminescu
„Această cetate numită Jidova şi Uriaşa, situată în plaiul Nucşoarei, districtul Muscel, la kilometre de centrul oraşului Cîmpu Lung, se află aşezată între Rîul Tîrgului, la distanţă de metre de malurile lui, şi între şoseaua naţională Piteştii – Cîmpu Lung,…
ISTORIE [„D. HASDEU, ÎNTORCÂNDU – SE…”] – de Mihai Eminescu
D. Hasdeu, întorcându – se din escursiunea întreprinsă în interesul arhivelor statului, face o dare de seamă despre rezultatele dobândite. Ajungând la Cracovia s-a pus la lucru întâi în biblioteca Universităţii, fundată încă în secolul. Aci a găsit o însemnată…
O TRAGEDIE ŢIGĂNEASCĂ – de Mihai Eminescu
Între mai mulţi prăşitori ţigani care lucrau cu nevestele împreună pe o moşie din ţinutul Cahulului se aflau doi în împrejurări foarte deosebite. Unul avea nevastă frumoasă, altul urîtă. Cel cu nevastă urîtă putea să cînte: Cîtu-i ţara şi lumea…
