Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Pe cînd foile austro-germane văd cu foarte buni ochi întîlnirea celor doi împăraţi şi vizitele suveranilor României si Serbiei la Ischl, foaia cancelariei ruseşti, „Le Nord”, nu poate ascunde îndeajuns ciuda ce-i inspiră aceste acte de simplă curtenie în ele însele, dar cari sînt menite a accentua, într-un chip oarecum ostentativ, nişte apropieri şi puneri la cale politice contrarie sentimentelor sale. Astfel „Le Nord”, vorbind despre întrevederea de la Ischl, face următoarele reflecţiuni muşcătoare:
Rezultatele practice ale întrevederii vor fi fără îndoială modeste. Cabinetul din Viena se va putea lăuda că a repurtat un mare succes dacă va izbuti să învingă rezistenţele ce întîmpină la Belgrad politica lui comercială. Cît despre proiectul de a atrage pe Serbia în orbita monarhiei austro-ungare şi de a se servi cu dînsa pentru a supraveghea pe bulgari, ar fi cu minte să se vorbească despre aceasta cît s-ar putea mai puţin. Oricari ar fi dispoziţiile personale ale prinţului Milan este îndoielnic că poporul sîrbesc va ajuta aşa de uşor nişte asemenea combinaţii. Organele constituţionale germane au repetat adesea că politica cea bună austriacă consistă în a diviza pe slavii de sud, spre a-i sili a primi apoi egemonia austro-ungară. S-a şi încercat materialiceşte una ca aceasta, ocupîndu-se Bosnia, acest unghi înfundat dintre Serbia şi Muntenegru. Urmările morale ale acestei dibăcii au fost cu toate astea foarte deosebite de acele pe cari ziarele vieneze le plăcea să le dezvolte. Tot astfel va fi probabil şi cu noua tentativă de care a fost vorba cu ocazia întrevederii de la Ischl. Nu cătră prinţul Milan, ci cătră populaţiile slave în general ar trebui foile austriace să se adreseze pentru a obţine acest rezultat dorit, şi cel mai bun chip de a dovedi că cabinetul din Viena este protectorul natural al neatîrnării micilor naţionalităţi din Balcani ar fi să le dea exemplu de toleranţă înlăuntrul monarhiei. Din nenorocire raporturile între naţionalităţile înrudite sub sceptrul Habsburgilor autorizează oarecari îndoieli asupra sincerităţii avansurilor făcute sîrbilor de către foile constituţionale austro-germane.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI