Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
„Românul” cuprindea acum cîteva săptămîni următorul articol:
„Monitorul oficial” a publicat zilele trecute statistica importului şi esportului în anul 1879. Cifrele acestei statistice sînt foarte elocuinţi. Ele dovedesc că balanţa comercială a României e foarte rea şi îngrijitoare. Iaca ţifrele.
Import . . . . . . . . . . . . . . . . 254 482 629 l 95 b.
Esport . . . . . . . . . . . . . . . . 238 650 006 l. 86 b.
Diferinţă. . . . . . . . . . . . . . . . 15 832 623 l. 9 b.
Deci în anul 1879 au ieşit din ţară aproape 16 milioane mai mult decît au intrat.
Mai mult: datoria publică în acelaşi an a absorbit enorma sumă de lei 49 826 838.
Prin urmare în cursul anului trecut averea publică a României a jertfit pe altarul progresului străinătăţii enorma sumă de aproape 66 milioane lei.
Oricari ar fi teoriele ce se pot face asupra balanţei comerciale, nimic nu va suprima faptul dat pe faţă de aceste ţifre, că producerea noastră nu este îndestulătoare spre a acoperi cheltuielile ce facem, că pe fiecare an capitalul naţional se micşorează în loc de a creşte şi în sfîrşit că, mergînd tot astfel, vom slăbi din ce în ce pînă ce vom ajunge la inaniţiune.
Situaţiunea e grea şi perspectiva ce ne descopere din cele mai îngrozitoare !
De ce e vorba în şirurile de mai sus?
De balanţa comercială. Ea e rea, îngrijitoare, căci iese din ţară mai mult decum intră, producerea nu este îndestulătoare spre a acoperi cheltuielile ce facem, capitalul naţional se micşorează, ajungem la inaniţiune, perspectiva e grea, situaţiunea îngrozitoare!
Cititorul observă lesne că noi nu zicem nimic, ci reproducem pur şi simplu cuvintele „Românului” aplicînd logica lui. N-am făcut decît să constatăm alături cu aceste ţipete radicale că sub guvernul conservator de la 1871 pînă la 1876, inclusiv balanţa comercială, departe de-a fi îngrozitoare, era favorabilă chiar în anii cei mai răi, încît excedentele anuale a ceea ce luam prin export peste ceea ce cheltui[a]m pentru import ajungeau în medie la 56 milioane. În termen mediu deci ţara lua de la străinătate în fiece an cu 56 de milioane mai mult decît îi da. Averea publică a României nu se jertfea pe altarul progresului străinătăţii, producerea noastră era îndestulătoare spre a acoperi cheltuielile, capitalul naţional se sporea.
Drept dovadă a acestei teorii emisă de chiar „Românul” publicăm din nou tabela importului comparat cu esportul României pe anii 1871-1876 inclusiv.
Anii
Import
Export Excedentul exportului asupra importului
1871 82 927 288 lei 177 682 782 lei 94 655 494
1872 109 327 780 lei 166 557 104 lei 57 229 324
1873 97 867 167 lei 157 570 732 lei 59 703 651
1874 122 794 114 lei 134 713 818 lei 11 912 704
1875 100 834 169 lei 144 962 079 lei 44 127 910
1876 165 933 503 lei 235 300 669 lei 69 322 783
Totalul excedentelor de la 1871-1876: 336 951 866 fr.
Anul 1876 îl numărăm asemenea, pentru că condiţiile unui bun esport stau în parte şi în îndeplinirea exactă a lucrărilor agricole, a arăturilor. Cabinetul conservator îşi dă demisia la 27 aprilie 1876 şi vine la putere cabinetul Epureanu-Vernescu, în care elementul roşu juca încă un rol secundar. Precumpănitor roşu a devenit guvernul în momentul în care d. I. Brătianu, ministru de finanţe, a luat prezidenţia Consiliului, deci în august 1876. Ultimele cinci luni ale anului 1876 sînt ale unei coaliţii Brătianu-Vernescu-Ionescu, însă roşii erau deja precumpănitori.
Cum s-aşează însă roşii în scaun balanţa comercială devine nefavorabilă. Astfel vedem în anul 1877:
Import . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 335 548 999
Export . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 141 081 300
Diferenţă. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 194 467 699
Va să zică ţara a dat atunci cu 194 milioane mai mult decît a luat. Cu toate acestea, de bună credinţă cum sîntem, nu le-am imputat deloc o asemenea enormitate, căci importul cel mare era cauzat prin trebuinţele escepţionale ale armatei ruseşti, pe cînd esportul a rămas cel ordinar al cerinţelor străinătăţii cătră noi.
Ceea ce imputăm administraţiei roşie nu este dar nici anul 1877, nici anul 1878, pe cînd armate străine consumatoare alterau balanţa comercială, făcînd-o în aparenţă defavorabilă, ci le-am imputat anul ordinar 1879, cînd această balanţă este în realitate defavorabilă.
E adevărat că suma brută a esportului e mai mare decît în anul 1876.
Iar de sumă brută e vorba sau de balanţa comercială? Suma brută ar putea fi oricît de mare; îndată însă ce importul reprezintă o cifră şi mai mare, balanţa e nefavorabilă şi ajungem, după teoria „Românului”, la inaniţiune, la micşorarea capitalului naţional, la situaţii grele, la perspective îngrozitoare; pe cînd, din contra, suma brută poate fi mică, îndată ce însă esportul e mai mare decît importul avem sporirea capitalului naţional.
Cu ce ne răspunde acum „Românul” la propria sa logică aplicată? Cu injurii!
Apoi cu scuza că nu putem lua de normă decît doi ani de administraţie roşie, 1876 şi 1879, cînd esportul a fost mare!
Înainte de toate anul 1876 nu e un an de administraţie roşie şi noi de roşii vorbim. Roşii sînt pernicioşi în ţara aceasta, nu alte partide. Partida liberală esclusiv roşie a precumpănit în guvern abia în august 1876.
În fine, ne arată că cifra brută a esportului s-a suit. Da, dar cifra, tot brută, a importului s-a suit şi ea mai mult încă, de întrece cu zeci de milioane pe cea a esportului nostru. „Românul” nu zice nimic printr-asta decît că răul unei balanţe defavorabile care se petrece astăzi se petrece în proporţii mari, pe cînd binele unei balanţe favorabile sub conservatori se petrecea în proporţii mai mici.
Şi e natural aceasta.
Din momentul ce importul e mare, plăţile de făcut străinătăţii mari, omul vinde tot ce poate ca să plătească, deci pînă şi instrumente necesare de muncă; esportul brut cată să se urce. Inaniţiunea economică rezultă însă de acolo că, cu toate sforţările, balanţa e tot nefavorabilă. Cititorul vede bine că acestea nu sînt cuvintele noastre. Sînt curat teoria şi logica „Românului”, aplicate la fapte reale.
Rezultă deci exactitatea deducţiunii noastre. Ţara sub guvernul conservator lua pe fiece an cu 56 milioane mai mult decît da.
Dar acum esportul e cu 15 852 623 l. mai mic decît importul. Ţara deci esportează azi cu 71 991 267 lei noi mai puţin decît sub guvernul trecut, se-nţelege că în raport eu ceea ce importează, căci acest raport e în discuţie.
Deducţiune finală, tot conform teoriei „Românului”: „Averea publică a României scade sub roşii în fiece an cu 72 milioane”.
Asupra injuriilor nu mai revenim. Cînd îi batem măr prin argumente la ce folos ar fi termenii necuvincioşi?!…
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI