Mihai Eminescu

Loviturile repezi ce le-am lăsat să cază asupra titvelor acestora incapabile decît de minciună, le-a ameţit astfel încît, neputînd să răspunză, neavînd ce să răspunză ad rem, obiectiv, au început să aiureze, să vorbească-n bobote şi-n dodii vorba ceea: Bună…

Poate da, dar poate nu. Poate că s-ar putea zice ceea ce scria Radu Leon Vodă la 1669 că miluind Dominia mea pe oameni străini, pe greci, începură a face şi a adaoga lucruri şi obiceiuri rele în ţara Domniei…

Ce bine se aşezase firma Zevzecopulos şi Pehlivanidis pe aristocratizare! Luase aere de duci, de conţi, de baroni. Chelnerii din Viena nu mai ştiau ce titluri pompoase să le dea văzându-i încărcaţi cu fel de fel obiecte de tinichegerie. Când,…

[SOCIETĂŢILE DE CREDIT] Cercul înlăuntrul căruia se ‘nvârteşte banca e, cu toată importanţa lui, mărginit. Folosul pe care băncile îl dau societarilor şi tuturor consistă într-aceea că emit note pentru a mănţinea ordinea preţurilor şi că această emisiune se face…

Sindicatul e o companie de bancheri. Acţionarii sunt clienţii lor. Dar compania de bancheri poate lucra şi în comptul ei. Capitalul acţiunilor nu e dat în un mandat ca la societăţile industriale, ci la discreţie: să cumpere en gros orice…

Société de l’union Générale. Begebung der Landesbanknoten. Ungarische Landesbanknoten. MIHAI EMINESCU OPERA POLITICA 1 ianuarie – 31 decembrie 1881 TIMPUL EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII…

Altă bancă. Abia a apărut Creditul Mobiliar şi „Neue freie Presse” ne aduce ştirea că Ungarische Landesbank are de gând a fonda o bancă română pentru interese comerciale. Căpitalul de acţii al băncii e fixat la 40 milioane franci, din…

În discuţia la care-a dat loc proiectata înfiinţare a Creditului Mobiliar am făcut se ‘nţelege abstracţii de la toate persoanele cari au luat iniţiativa înfiinţării. Sunt între ele bărbaţi din toate partidele. Am pomenit în treacăt culmea asociaţiunii, pe prinţul…

Fără îndoială – zice Courcelle-Seneuil – poţi arunca în public nişte titluri oarecare, să te dezberi repede de ele şi să-ţi vezi de drum. Dar acest soi de escrocherie continuă nu poate da loc la nici o fondaţiune serioasă. MIHAI…

Iata deci ţinta creditului. Aceea de-a da viaţă la întreprinderi hazardate a căror productivitate nimeni n-o poate prevedea de pe acum, a emite acţiile acestor întreprinderi şi a le specula la bursă şi societatea va fi cu atât mai periculoasă…

Am declarat în numărul trecut ca nu avem de gând a îngreuia creaţiunea Creditului Mobiliar.160 v Ceea ce voim numai este să lămurim natura acestui soi de întreprindere. Nimeni nu poate opri pe un bancher de a-şi întrebuinţa banii oricum…

Ştiind cîte vi[ci]situdini financiare se ascund sub această formă ocultă a creditului, cunoscând atât condiţiile de existenţă cât şi procederile şi istoria institutelor de credit mobiliar desigur mulţi ar fi renunţat de a participa la un lucru prematur pentru ţara…

Unul cîte unul ziarele române cad ca muştele în luptele Creditului Mobiliar. Din articolele lor pe cât de pâine de laude pe atât lipsite de cunoştinţe elementare chiar asupra acestui soi de speculă, aflăm că între fondatori sunt o sumă…

Tratând materii financiare într-un ziar cotidian, avem două greutăţi de întâmpinat. Una rezultă din subtilitatea materiei. Jocul de bursă, cu toate halucinaţiunile lui, ar cere un spaţiu mai întins decât coloanele unei foi. Mai ales în lumea speculei intră tot…

Continuăm prin a cita luminoasa dare de seamă pe care un economist german o face despre activitatea Creditelor Mobiliare a. Semnul caracteristic al tuturor acestor institute este speculaţiunea. Pentru* speculaţiune însă societăţile anonime (pe acţii) nu sunt potrivite. Societăţi anonime…

Proiectându-se înfiinţarea unei bănci în companie numită Credit Mobiliar avem în România spectacolul comic de-a vedea foile invocând când naţionalitatea, când patria, când libertatea, pentru a recomanda publicului întreprinderea aceasta. Între fondatorii acestei bănci întâmpinăm în adevăr o sumă de…

D. Brătianu, confirmând însuşi ştirea despre o radicală schimbare a cabinetului său, noi, fără a prejudeca lucrul şi fără a şti personajele politice cari vor servi a umplea golurile create de Saturn care-şi mănâncă copiii, cată să ne aşteptăm că…

Patruzeci şi două de corporaţii române de bresle productive, de grupe de oameni cari aveau o existenţă onorabilă şi asigurată prin munca mânilor lor, formau cortejul domnesc acum treizeci de ani. Cîte din ele or fi dispărut astăzi, cîte sunt…

În urma hotărârii luate de d. Brătianu de a părăsi puterea, confraţii noştri de la „Românul” au cam ajuns în doaga copiilor. Chiar în numărul în care foaia, încă guvernamentală, anunţă nestrămutata hotărîre a primului ministru, se aplică partidului conservator…

Ceea ce-mi roade inima în privirea viitorului acestei ţări nu sînt ideile subversive şi de răsturnare cari profanează gurile voastre, ci lipsa voastră de caracter. Ieri republicani, să fi rămas ceea ce eraţi, Dar învingeaţi voi, dar învingeam noi, indiferent…

Ca să aibă cineva o idee despre caracterul românilor trebuie să ţie seama de următoarele lucruri: De la 1220 şi pîn’ la 1818 românii n-au avut nici un fel de cod scris. Un obicei al pământului recunoscut de bunăvoie de…

şi după căderea d-lui Gladstone va fi evident iarăşi esenţial alta. Ţinta oricării politici esterioare e se’nţelege conservarea ţării şi a naţionalităţii; a găsi un sistem de purtare adaptabil tuturor împrejurărilor ce se opun acestei ţinte este un problem care…

„Românul” e foarte susceptibil unde nu trebuie să fie şi pahiderm acolo unde ar trebui să se simtă atins. Noi am spus că, dacă – cu tot antagonismul intereselor – guvernul ar fi dorit a mănţine bunele relaţiuni formale cu…

În Parlamentul Germaniei principele de Bismarck, referindu-se adeseori la opinia împăratului şi zicând că pe aceasta o reprezintă, a dat de-o opoziţie vie din partea partidului liberal, care înţelegea constituţionalismul cu totul într-alt chip. Opoziţia liberală susţinea că opinia împăratului…

Oficioşii din Pesta şi din Viena primesc o telegramă specială din Bucureşti, necomunicată ziarelor fără nuanţă guvernamentală, în care se zice că demisia pe care a dat-o d. C.A. Rosetti, joi, săptămâna trecută, nu are nici un motiv ce s-ar…

Nici sărbătorile nu pot trece la noi în ţară fără polemică. „Românul” impută ziarelor opoziţiunii că, de unde pân-în ajunul mesajului se arătau adversare Austriei, după ce o satisfacţiune au devenit necesară ele s-au prefăcut în amice ai puterii vecine,…

Ziarele austriace constată cu satisfacţiune că presa conservatoare din Anglia favorizează interesele şi necesităţile monarhiei vecine în cestiunea dunăreană. Foile din Londra merg chiar mai departe decât cele austriace şi nu se sfiesc de-a afirma că Austro-Ungaria ar fi având…

Presa este pe deplin liberă în ţară la noi şi nici nu credem că o mărginire a acestei libertăţi ar fi vrun folos. E adevărat că în nici o parte a lumii presa nu este întemeiată spre a spune adevărul.…

Şedinţa de sâmbăta a Adunării a trecut fără să fi fost vorba de nota pe care guvernul umilirii naţionale a adresat-o Vienei. Pentru cel ce ştie apreţia lucrurile – nu vorbim aci de pahidermele bipede de la fel de fel…

Propter vitam vivendi perdere causas, a pierde, pentru a-şi păstra o viaţă nemernică, tot ce dă valoare existenţei omeneşti, iată formula după care se poartă partidul roşu. Precum, pentru popularitate, au riscat un şir de fraze viteze la adresa Austriei,…

E foarte probabil axiomul stabilit de-o seamă de antropologi că activitatea omenească, de orice natură ar fi, creşte şi scade în patrat. După ce onorabilul d. Stătescu a urcat glasul său gingaş la patrat prin discursul tronului, astăzi [î]şi scoate…

Pe când în afară d. Stătescu esprimă în mod franc şi leal viile sale regrete pentru tot ce a fost considerat ca blesant de cătră guvernul Austriei, încât în privirea desfacerilor esterioare stăm bine de tot, înlăuntru se petrec lucruri…

Scuzele pe cari d. Stătescu le-a făcut în sfârşit cu toată umilinţa cabinetului din Viena au izbutit a înlătura conflictul austro – român. Dar cum? Asta e cestiunea. După limbajul viteaz al mesajului, i s-a spus guvernului în Adunare că…

„Românul” ne face o imputare gravă din buna opinie pe care ziarul izraelit „Apărătorul”’ pare a fi având despre partidul conservator. Nu ştim ce-o fi zis „Apărătorul”, căci am scăpat din vedere articolul în cestiune şi numai pe citatele „Românului”…

Agenţia Havas s-a grăbit se vede a împărtăşi lumii uimite că d. Callimach catargiu s-ar fi făcut vinovat de sustragere şi divulgare de importante documente diplomatice, o acuzare pe care a ridicat-o cele mai gingaşe şi mai fragile virtuţi ale…

Contele Hoyos sosind la Viena, unde a fost chemat de ministrul de esterne pentru a raporta, oficiosul „Fremdenblatt” crede că va afla în curând dacă sunt întemeiate speranţele pentru o încurândă restabilire a relaţiilor amicale la cari o îndreptăţeau cele…

Cu aroganţa cunoscută a foilor ungureşti, care stă cu totul în disproporţie cu însemnătatea statului şi rasei maghiare, şi cu un amestec de espresii de rând caracteristice pentru elementul semitic care face politică în Ungaria, oficiosul „Pesther Lloyd” revine din…

Precum ilustrul d. Giani, o personalitate pe cât de profundă pe atât de măreaţă a partidului roşu, se visează în Cameră exercitându-şi meseria de advocat şi se adresează deputaţilor cu esclamaţia „D-nilor judecători!”, tot astfel ilustrul d. Stătescu, ca ministru…

Dac – am pregetat pân’ acum a vorbi despre incidentul regretabil al publicaţiunii unor documente diplomatice din partea fostului ministru plenipotenţiar al României la Paris cauza e că voiam să vedem virtuţi mai gingaşe decât a noastră ieşindu-şi din fire…

În sfârşit răspunsul la mesaj a fost prezintat M. Sale Regelui şi, dacă ne pare rău că prin aceasta a scăzut importanţa discuţiilor Adunării, cată pe de alta să ne pară bine că i s-a luat presei pretextul de-a debita…

Între alte multe scene sfâşietoare din noaptea fatală a incendiului se mai comunică următoarele: Într-o familie unde părintele zace bolnav de doi ani rămâne soţia sa spre a-l îngriji, iar celor două fete li s-a permis să meargă la teatru,…

Asupra străinătăţii mai sobre citatele din dimensiunea a patra, din lumea spiritelor, pe cari le obicinuieşte d. Brătianu pentru a-şi combate adversarii săi vii, de carne şi de oase, nu prea fac efect. Amenda onorabilă făcută Austriei de primul nostru…

Publicăm mai la vale discursul important rostit în şedinţa Adunării de la 4 decemvrie de către d.A. Lahovary. Observăm numai că d. Ioan Brătianu, în lungul răspuns pe care l-au făcut opoziţiei întregi, s-a servit de-un mijloc de apărare obicinuit,…

Am publicat în no. de la 2 decemvrie al „Timpului” răspunsul prezintat de d. Maiorescu la mesajul tronului în numele minorităţii conservatoare a Camerei. Acest răspuns cuprinde un program aproape complet de organizare interioară şi vine în momentul cel mai…

În şedinţa de ieri a Adunării a fost la ordinea zilei discutarea răspunsului la mesajul tronului. U. P. Carp a dat citire contraproiectului minorităţii, pe care l-am reprodus deja. D.G. Vernescu, luând cuvântul, se declară nemulţumit cu proiectul de răspuns…

„Le Nord” zice că, deşi nici o modificaţie aparentă nu s-a întâmplat încă în relaţiile dintre Austro-Ungaria şi România şi cu toate că ziarele celor două ţări continuă a schimba recriminaţiuni într-un ton foarte viu, se poate spera că suspendarea…

  Foile vieneze mai aduc următoarele amănunte asupra îngrozitorului incendiu din Viena: Focul n-a izbucnit dintr-o lampă, ci la aprinderea flacărilor de gaz deasupra scenei prin lumină electrică. Pentru ca să se aprinză mai iute, gazul se conduce cu mare…

„Românul admite, pentru a ne face plăcere, că de la proclamarea regatului încoace, nu mai e nici o deosebire între liberali şi conservatori. Stabilind această teză generală, pe care noi n-am admis-o, încearcă a dovedi că ne contrazicem, căci, dacă…

Reproducem următoarele din foile vieneze asupra catastrofei din Viena: Focul a izbucnit pa scenă pe când un servitor aprindea lămpile. Artiştii au putut să scape. Flăcările se întinseră cu o iuţeală îngrozitoare; teatrul se umplu de fum şi un strigăt…

  Ieri s-a dat în Cameră citire proiectului de răspuns la mesajul tronului, propus de majoritatea Comisiei. Proiectul minorităţii a rămas a se citi şi discuta joi. Proiectul de răspuns al majorităţii se datoreşte se vede raportorului, d-lui E. Costinescu.…

Deşi cestiunea Dunării şi faza delicată în care-a intrat ar fi de natură a absorbi atenţia Adunării deputaţilor, cată să mărturisim că ceea ce-o preocupă şi mai mult, împătimind grupurile Adunării, este proiectul de reformă a legii tocmelilor agricole. Iată…

Până la proclamarea regatului se putea susţine cu drept cuvânt că deosebirea între programul partidului roşu şi acel al partidului conservator era diametral opus[ă ], că vederile unora escludeau vederile celorlalţi. Partidul roşu, având şef pe redactorul „Republicei Rumâne” şi…

„Pesther-Lloyd” şi alte ziare oficioase austro-ungare sunt în prada unor curioase fantazii în privirea poziţiei României ca stat independent, fantazii cărora le dau zbor cu ocazia discutării cestiunii Dunării. Dăm un specimen de asemenea natură, reprodus din ziarul oficios al…

Pare-ni-se că, mulţumită lui Dumnezeu, s-a început o nouă eră în chipul de-a legifera. Nu se mai copiază texte străine de legi, născute în alte împrejurări, la alte popoare, după constrângerea prin nevoi cu totul de altă natură; de astă…

„Le Nord” scrie în privirea conflictului austro – român următoarele: Spiritul conciliant al contelui Kalnoky e prea cunoscut pentru ca să avem a ne teme de noua campanie a ziarelor vieneze în contra României. Nu pentru întâia dată auzim presa…

Nu putem şti care e forma pe care Adunarea va da-o răspunsului la mesajul tronului; observăm însă că între discurs şi răspuns au intervenit suspendarea relaţiunilor Austriei cu guvernul nostru, încât cată a se recomanda Adunării o deosebită precauţiune în…

Zi-i să nu-ţi zică, povestea celeia. Un articol al pseudonimului Delfinul publicat în „Timpul” dă „Românului” ocazia de-a ne insinua până şi tendenţe revoluţionare. Un articol semnat c-un nume propriu sau c-un pseudonim atât de transparent precum e „Delfinul [î]l…

Între toate articolele de fond consacrate de ziarele vieneze pasajului privitor la cestiunea Dunării din discursul de tron, acela care cuprinde mai multe destăinuiri e datorit ziarului „Presse” sau „Alte Presse”, cum i se zice spre deosebire de „Noua presă…

„Românul”, înregistrând cu bucurie părerile favorabile ale presei asupra mesajului de deschidere, citează şi din „Timpul” pasajul: „Nu mai rămâne acum decât lucrul de căpetenie: ca guvernul să se ţină de vorbă, nu una să zică, alta să cugete a…

Mâne are a se descoperi cu toată sărbătorirea cuvenită statua lui Ioan Eliad. Cată să mărturisim că arareori s-a întâmplat cărturar să treacă prin atâtea peripeţii intelectuale ca răposatul părinte al literaturii noastre. Sunt mulţi, între cari d. Ion Ghica…

Continuăm a reproduce, de astă dată din „Neue freie Presse”, consideraţiunile şi criticele ce le-a inspirat foilor austro-ungare pasajul din discursul tronului privitor la cestiunea Dunării: Mesajul cu care regele Carol al României a deschis Adunările se adresează în partea…

Toată presa austro-ungară ocupându-se de mesajul cu care s-a deschis Corpurile noastre legiuitoare, începem prin a reproduce articolul ce-l consacră „Pesther-Lloyd” pasajului privitor la cestiunea Dunării. Foaia oficioasă a guvernului unguresc scrie următoarele: Cu o conştiinţă de sine însuşi sporită…

D. Dumitru Brătianu, ales din nou prezident al Adunării Deputaţilor, a inaugurat ocuparea fotoliului său cu un discurs tot de natura celora de cari a mai ţinut d-sa faţă cu cinstitele obraze ale coreligionarilor săi politici. Gâtul prezidentului d-voastre este…

Mesajul cu care M. Sa Regele a deschis ieri sesiunea Adunărilor legiuitoare se distinge în bine de alte acte de asemenea natură. În loc de-a cuprinde fraze generale, mesajul încearcă a fi substanţial; stilul e îngrijit, termenii româneşti. Nu ştim…

„L’Echo de France” urmează a scrie în cestiunea Dunării. În numărul de miercuri foaia franceză spune cele ce urmează: Cestiunea libertăţii Dunării devine din ce în ce mai gravă. Naţiunea română, care se simte ameninţată în interesele ei vitale, împinge…

Tot aseară s-a jucat, după cererea generală., o dramă în 5 acte intitulată Şapte prinţi ai Larei – şi o parte din irozi plângea, iar altă parte râdea de bucurie pe scenă, căci erau „îmbrăcaţi stravitii „ (travestiţi ) cu…

Aseară s-a jucat, în faţa unei săli mai mult goală, trei comedii. Puiculiţa, traducţiune, Trei crai de la răsărit de d. Hâjdău şi Florin şi Florica de V. Alecsandri. Lăsând la o parte cea dântâi şi cea din urmă comedie,…

Dacă inima adversarilor noştri ar fi atât de copilăroasă pe cât le e mintea n-am sta tocmai rău. În unul din numerele trecute am înregistrat că Adunările se vor afla în faţa cestiunii dunărene rezolvate în contra atitudinii de pân’…

Împăratul Alexandru III, râvnind la epitetul de împărat al ţăranilor şi preocupându-se de starea rea la care forme de civilizaţie costisitoare au redus populaţiunile agricole din Rusia, urmarea neapărată a acestei tendenţe umane a suveranului s-a tradus în acte administrative…

Am spus din capul locului că nu punem temei pe mâncărimea de limbă a ilustrului Guţă Panu, care se traduce zilnic prin cîte – o circulară supusă la iscălitura d-lui C. A. Rosetti, menită a face pe lume să creadă…

„Le Renseignement parisien” (schimbat acum în „L’Echo de France”), reproducînd, parte în estras, parte în pasaje întregi, un articol din „Românul” privitor la cestiunea Dunării, adaogă următoarele: A fost o zi cînd, puţin înaintea plecării principelui Carol în România, d.…

În „Românul” de sâmbătă vedem publicat un proiect de lege despre „vânzarea băuturilor spirtoase în comune”, cu preţioasa indicaţiune că d. ministru de interne este acela care va prezenta Consiliului de Miniştri ş-apoi Corpurilor legiuitoare acest proiect şi că tot…

Primim de la un corespondent al nostru din Râmnicul Vâlcei următoarele amănunte asupra faptelor ce se petrec acolo. Nu putem îndestul atrage atenţiunea opiniei publice asupra unei asemenea stări de lucruri. Deşi avem puternice temeiuri pentru a avea o foarte…

„Fraternitatea” cuprinde un lung răspuns la adresa noastră. Tonul acestui articol ne dispensează, din nefericire, de datoria de-a ţine seamă de el şi cu părere de rău cată să renunţăm la plăcerea de-a cerceta dacă „balanţa comercială” mai are o…

„Journal des débats” scrie următoarele în privirea cestiunii Dunării: Declaraţiunile făcute de d. de Kallay asupra cestiunii Dunării au mişcat adânc opiniunea publică din România. D. de Kallay a zis în adevăr că cestiunea va fi rezolvată în conformitate cu…

Cestiunea Dunării preocupă aproape esclusiv jurnalistica noastră, şi nu fără cuvânt. Nu numai interesul practic al navigaţiunii pe Dunăre e în joc, deşi acesta ar fi îndeajuns pentru ca să justifice preocupaţiunile. Deja pe Dunărea de Jos bandiera română fâlfâie…

„Ungarische Post” aduce şi ea ştirea despre retragerea d-lui Brătianu în forma următoare: După ce agitaţia în cestiunea dunăreană a ajuns atât de departe încât înfiinţarea Comisiei de riverani nu se poate susţine înaintea nici unei Camere şi de vreme…

Îmblă vorba că, în ajunul întrunirii Corpurilor legiuitoare, cabinetul va fi supus la schimbări. Ne-am obicinuit atât de mult cu mutaţiunile caleidoscopice ale guvernului roşu, am văzut atâtea nulităţi şi atâţi gheşeftari perîndându-se pe băncile ministeriale încât o asemenea eventualitate…

Articolul din „Post” prin care se manifestă dorinţa cancelarului Germaniei de-a se retrage e următorul: După cum auzim, cancelarul are de gând de-a se întoarce la Berlin în cursul săptămânii şi de a da raport împăratului despre viitoarea formare a…

De cîte ori se discută cestiunea izraelită scriitorul român are teamă de-a vedea vorbele sale interpretându-se ca ură de rasă, ca prejudiţiu naţional ori religios. Unii ne răspund că evreii sunt folositori, ba necesari chiar, şi că, dacă o organizare…

Adunările legiuitoare sunt convocate, prin decret regal, pentru ziua de 15 noiemvrie. Nu ne facem iluzii asupra activităţii „breslei vesele şi uşoare” din care consistă majoritatea. Chiar dacă ar fi altfel decum sunt şi dacă am putea presupunea la cei…

Atât „Cumpăna” cât şi „Apărătorul” găsesc multe de întâmpinat în contra unuia din articolele noastre privitoare la relele economice ale imigraţiunii izraelite, articol în care am zis despre evrei că sunt un popor întreg de mijlocitori improductivi. „Cumpăna” susţine contrariul:…

D.N. Basarabescu, până mai ieri slujbaş al statului, fiind dat afară din slujbă, a găsit de cuviinţă să scoată o gazetă de opoziţie. Nedeprinşi a lua în serios politica paraponisiţilor, n-am dat nici o atenţie încercărilor stilistice ale lui Nae…

Deşi în cestiunea Dunării buna dreptate e în partea României într-un mod atât de neîndoios încât ziarele vieneze chiar sunt silite de evidenţă s-o recunoască, ştirile din urmă, ce fac a se prevedea soluţiunea finală, ne sunt cu toate acestea…

  De cîte ori poziţia cancelarului Germaniei era îngreuiată prin mecanismul parlamentar el ameninţa cu demisia şi Parlamentul, vrînd – nevrînd, se mulcomea. În adevăr partidele germane voiau să aibă influenţă asupra politicei principelui cancelar, însă în genere erau prea…

Cu privire la cestiunea izraelită, reîmprospătată în timpul din urmă prin imigraţiunea din Rusia, pricinuită de măsurile guvernului şi de răscoalele populare de acolo, „Fraternitatea” scrie cu cunoştinţă de cauză următoarele: Era un timp pe când România a fost Eldorado…

„Pseudo – românul „ în „semibarbaria „ lui are, se ‘nţelege, defectul acestei stări intelectuale; nu e în stare a pricepe termenii tecnici cu cari operează şi-i întrebuinţează pe dos. Am arătat în unul din numerile trecute cauzele cari ne…

Bate şeaua să priceapă iapa, cum am zice. Există o frumoasă povestire românească despre un ţăran de munte care vorbea cu Vasile Vodă Lupul numai aşa, pe de lături, fără ca unul din curteni să-i înţeleagă. Munteanul se prefăcea că-i…

„Românul” a ‘nceput să devie interesant. „L’Independance roumaine” publicase vro dare de seamă despre torturile suferite de ţărani în vrun punct al ţării, torturi cari sunt de-a dreptul o unealtă de guvernământ al partidului roşu, iar un ziar italian a…

Aflăm în „Românul” de azi un lung articol privitor la cestiunea izraelită. Îl reproducem ca probă de completa lipsă de idei în privirea măsurilor ce cată a se lua în contra invaziei. Foaia guvernamentală constată invazia, arată relele ei, se…

Numai noi observasem, la apariţiunea ziarului „Cumpăna”, că foaia aceasta e redijată de tineri izraeliţi. Scrisă într-o limbă românească deosebit de bună şi c-o inteligenţă caldă, foaia s-a ferit până acum de-a atinge punctul care-o fi durut-o mai mult, până…

„Le Renseignement parisien „ scrie în cestiunea Dunării următoarele: La 7 noiemvrie Comisia Europeană se va întruni la Galaţi. Românii sunt fireşte foarte preocupaţi de hotărârea ce se va putea lua în cestiunea Dunării. Cestiunea aceasta e tema zilnică a…

Ieri s-a reprezentat Moştenitorii şi opereta Contrabandierul. Se ştie că în Moştenitorii Millo joacă cu nesecata lui vervă rolul lui Izidor Giridot. Şi aseară bătrânul nostru artist era în cele mai bune dispoziţii, reprezentând pe egoistul moştenitor pe toată scara…

Vizita pe care regele Italiei o face împăratului Austriei este fără îndoială obiectul celor mai întinse combinaţiuni politice. În adevăr, pân’ acum Italia avea un partid politic ale cărui aspiraţiuni esterioare erau îndreptate asupra oraşului Triesta şi a ţinutului triestin,…

Astăzi se încep alegerile pentru Reichsrath în Germania. Deşi lupta nu are pentru cititorii noştri un interes direct, totuşi înverşunarea cu care se poartă, precum şi vederile deosebite ce se ciocnesc în ea merită atenţie şi îndeamnă la asemănări. În…

D-nii Brătianu – Boerescu au compromis cestiunea Dunării prin făgăduinţele ce-au apucat a le face pe nimic monarhiei austro-ungare. dacă n-au angajat ţara, au angajat însă desigur ministeriul şi partidul, încât orice pas pe care ar voi să-l facă îndărăt…

Am spus într-unul din numerii trecuţi că ancheta trimisă la Galaţi ca să cerceteze cele denunţate de d. Ciochină prin ziarul nostru contra d-lui Petrovanu, directorul Şcoalei Normale, a constatat de adevărate toate punctele. Acum ni se trimite din Galaţi…

Mulţămită împrejurărilor, maniera de-a vedea în cestiunea izraelită s-a modificat cu totul. Nici foile izraelite, precum „Fraternitatea” şi altele, nu mai îndrăznesc a vorbi de persecuţiuni religioase. Religia izraelită e atât de indiferentă, atât de puţin esenţială pentru popoarele înlăuntrul…

„Cât despre ţară, d. Brătianu ar sta mult şi bine la putere”. Iată o vorbă a noastră căreia „Românul” [î]i dă o tălmăcire cu totul proprie a lui. Protivnicii noştri au recunoscut şi proclamat că-n orice împrejurare ţara va fi…