A ieşit de sub tipar raportul anual al Societăţii studenţilor români din Viena. Acest raport ni arată icoana unei frumoase împreună vieţuiri, care ar trebui invidiată şi imitată de studentii universităţilor din ţară. În anul scolastic 1875/76, societatea a ţinut 20 şedinţi, în aceste s-au cetit 6 operate şi 6 critice, s-au schimbat statutele – conform unei ordinaţiuni a Ministerului de culte şi instrucţie – şi s-au dezbătut cestiuni interne – administrative. Pentru dezvoltarea socială a membrilor, societatea a ţinut în 13 noiemvrie o adunare generală şi în 31 decemvrie serbarea ajunului anului nou – amândouă împreunate cu declamaţie şi muzică. În 15 aprilie st.n. s-a serbat iubileul de 5 ani al societăţii prin reprezentarea unei piese satirice”Floarea tinerimei române din Viena”, în 3/15 mai, în memoria acestei zile însemnate din istoria românilor s-a făcut o escursiune în corpore la Hinterbrühl, lângă Mödling. Afară de aceste, după închiderea părţii oficiale a fiecărei şedinţi, urma în genere aşa numita”parte socială”, în care se cântau per turnum poezii româneşti, se esecutau pe instrumente piese naţionale şi se cetea foaia umoristică – satirică a societăţii”,Urzica „. În localităţile cabinetului de lectură al „României june” a stat la dispoziţia membrilor foile şi biblioteca.
Tot aici mai mulţi membri au avut locuinţa gratis. Societatea nu lasă pe membrii săi, în cazuri de lipsă materială, să caute refugiu la bunăvoinţa cunoscută a cămătarilor, ci”ea” le dă împrumuturi pe timp mai scurt. În anul acesta s-au dat 53 împrumuturi în sumă de 2860 fl. 15 cr. Ea a aranjat şi în acest an „Balul român din Viena”, ce s-a ţinut în Grand Hotel, în 19 fevruarie st.n. Cu această ocazie Maiestăţile Lor Împăratul Francisc Iosif I şi împărăteasa Elisabeta, precum şi Măria Sa Principele Carol I au avut deosebita graţie a dona sumele de 100 fl, 50 fl., v.a. şi 10 napoleoni. Meritul principal pentru reuşita balului mencionat l-au avut însă nobilele dame române: Matilda Dumba, Maria de Filisano, Zoia Florescu şi Elena de Marenzeller n. Bibescu, care cu amabilitate rară au binevoit să primească patronatul balului şi prin aceasta i-au asigurat rezultatul splendid. Tot în anul acesta s-a primit un dar de 30 napoleoni de la d. Titu Maiorescu. Cei mai mulţi redactori români au trimis şi în anul acesta scrierile periodice şi jurnalele prin care societatea putea fi în curent cu evenimentele din patrie. Interes pentru „România jună” a mai arătat”Societata academică română”, „Asociaţiunea transilvană pentru cultura şi literatura poporului român”, „Librăria Socec et Comp.”, d-nii: V. Alexandri, A. Pelimon, J. Popescu etc. D. Jos. Jacobsits, m. de orchestră în Iaşi; a trimis mai multe piese muzicale compuse de d-sa şi între altele a avut plăcerea a-şi arăta atenţiunea d-sale faţă de societate prin aceea că i-a dedicat o horă cu numele”România jună”. Şedinţele curat literare s-au ţinut într-o sală a Universităţii. Dintre operatele şi criticile cetite amintim:”Cid „, poem tradus din Herder, de d. B. Mih. Lazar”,Naţionalitatea ca element de cultură”, de d. Petru Misiru. Critica asupra temei acesteia, de d. B. M. Lazar. „Despre Tragicomedia „, de d. M. Lazar. „Un tractat general despre agronomie „, de d. M. şuţu. „Studie critice despre artă”,. de d. B. M. Lazar.
Mica societate de ceva preste 50 membri cuprinde tineri din foate unghiurile ţărilor române, ea este o Dacie în miniatură, voioasă, activă şi plină de încredere în viitor. Acolo găsim copii de pe malul Nistrului alături cu alţi din valea Crişului, a Mureşului, a Dâmboviţei şi a Dunărei. Faţă cu acest tablou de frăţie nu putem zice decât: „Prosit naţie!”.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 132