În zilele din urmă s-au făcut numeroase arestări de persoane care participau la o conspiraţie împotriva sultanului actual. Această conspiraţie se descoperă c-a fost mult mai întinsă decum se credea la început şi că avea scopuri cu mult mai grave: detronarea lui Abdul-Hamid şi ridicarea pe tron a lui Iussuf-Izzedin (fiul lui Abdul-Aziz), apoi înlăturarea reformatorului Midhat Paşa şi înlocuirea lui prin Mahmud Paşa, fost vizir sub Abdul-Aziz, amic intim al generalului Ignatief şi instrument al politicii ruseşti. Capii acestei conspiraţii au fost Miuhedin Efendi, kaziskier (jude militar) în Rumelia, Şerif Efendi, kaziskier în Anatolia şi preceptor al prinţului Iusuf-Izzedin, beglerbegul Ramiz Paşa, ginere a mareşalului curţii lui Abdul-Medgid ş.a. Opuindu-se la încheierea armistiţiului şi la intrarea creştinilor într-un eventual corp legiuitor, au găsit un mâneri puternic pentru mişcarea şi fanatizarea maselor musulmane, pe când adevăratul lor scop era răsturnarea guvernului de astăzi şi a curentului reformator. Capii au fost exilaţi, dezbrăcaţi de toate demnităţile lor publice şi hotărîţi incapabili de-a mai ocupa funcţiuni de-ale statului.
Se zice că sultanul ar fi primit necondiţionatul armistiţiu de şase săptămâni şi că după încheierea acestuia ambasadorii puterilor în Constantinopole se vor întruni în conferenţă, la care Turcia nu va lua parte, şi vor stabili condiţiile de pace şi bazele autonomiei provinciale. Aceste condiţii se vor comunica Porţii în mod oficial.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 122
Mihai-Eminescu.Ro