Ca să se vadă cum gospodăresc fraţii maghiari cu naţionalităţile vom cita numele cărţilor româneşti oprite a se întrebuinţa în şcolile de pe teritoriul fericitului regat al Sf. Ştefan:
Vasiliu Petri: „Elementar sau ABCDAR pentru şcoalele româneşti”. Compus după principiele scriptolegiei pure. Sibiiu, 1874.
Aron Pumnul:”Lepturar românesc”. Viena, 1862-1865.
- Vlădescu: „Elemente de geografie pentru clasele II şi a III primare”. Ed. a treisprezecea. Bucureşti, 1868.
- Michăescu:”Elemente de geografie, fizică şi politică.” etc. Ed. treia. Bucureşti, 1873.
Treb. Laurian:”Istoria românilor, din tim[pu]rile cele mai vechi pînă în zilele noastre”. Bucureşti, 1873.
Treb. Laurian:”Atlante geografic, după Bonnefont” etc., adoptat pentru şcoalele române din ordinea
M.S. Carol I, domnul românilor. Paris şi Bucureşti, 1868. Silviu Selagian:”Manual de geografie pentru tinerimea română”. Viena, 1871. Ioan M. Moldovanu:”Istoria patriei pentru şcoalele poporale române din Ardeal”. Blaj, cu aprobarea
comisiunei şcolare arhidiecezane. I. V. Russu”,Elemente de istoria Transilvaniei pentru învăţători şi şcoalele populare române”. Sibiu, 1865.
Meletie Dreghici;”Istoria Ungariei în compediu”. Timişoara, 1874.
Dimitrie Vîrna, „Geografia ţărilor de sub coroana Ungariei” etc. Sibiu, 1875.
Visarion Roman;”Carte de lectură românească pentru şcoalele române”. Sibiu, 1873.
Ştefan Pop: „Legendar şi eserciţie de limbă pentru clasa a II-a a şcoalelor poporale”. Blasiu, 1872.
Ioan Tuducescu:”Istoria românilor. Manual didactic pentru şcoalele poporale române”. Arad, la Ştefan
Gyulai, 1876.
Preste tot au fost oprite a se întrebuinţa treizeci şi opt de cărţi, scrise în deosebitele limbi ale poliglotei Ungarii, şi anume cărţi germane, române, sîrbeşti, slovace şi croate. Între cărţile româneşti vedem figurînd chiar”cartea de lectură a lui Pumnul”, aprobată de ministeriul de instrucţie din Viena şi tipărită în chiar tipografia statului. Dar ceea ce la Viena nu-i periculos, în Ungaria e din contra un sîmbure de distrugere a statului unguresc căci, precum se ştie, lepturariul în aparenţă inocent a lui Pumnul îi opreşte pe românii din Transilvania şi Ungaria de-a se face maghiari. În suma de trei-zeci şi opt de cărţi oprite literatura noastră scolastică are onoarea de-a fi reprezentată cu patrusprezece opuri, va să zică cu mai mult de-a treia parte din numărul total. Cărţi maghiare n-au fost oprite nici una, de vreme ce asemenea e-ndeobştie cunoscut că orice carte ungurească e bună pentru şcoale, ba că cele mai multe nici nu conţin mai mult decît ceea ce trebuie să ştie… un copil.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 269