Şepte zile de-a rîndul de la 10 – 17 c. s-a urmat lupte în strîmtorile de la Şipca. Mari trebuiesc să fi fost pierderile din amîndouă părţile, cu deosebire însă turcii, care nu erau scutiţi prin fortificaţiuni, trebuie să fi avut pierderi enorme. Poziţiunile din strîmtorile de la Şipca nu sînt pentru ambele părţi beligerante de aceeaşi importanţă. Turcii trebuie să cîştige aceste poziţiuni cu orice preţ, ruşii le ocupă mai mult sau mai puţin numai din îndărătnicie războinică. Încă pe cînd corpul generalului Gurko se retrăsese de peste Balcani generalul Nepocoişiţki propusese evacuarea strîmtorilor de la Şipca şi concentrarea tuturor trupelor la Tîrnova. Astfel ruşii nu vor fi dispuşi a aduce aceleaşi sacrificii pentru apărarea trecătorii de la Şipca pe care turcii trebuiesc să fie gata a le face pentru forţarea ei. Mai multe zile ruşii s-au susţinut în poziţiunile lor; aceste zile au fost un cîştig pentru armata rusască, care în fiecare din aceste zile s-a sporit cu cîte opt pînă la zece mii de oameni. După ce vor fi sosit toate ajutoarele şi după ce trupele ruseşti vor fi ocupat în triunghiul Şiştov-Nicopoli-Tîrnova poziţiunile de care au trebuinţă, Suleiman Paşa poate să treacă, deoarece soseşte prea tîrziu. Faptul că Suleiman Paşa se opinteşte a străbate cu orice preţ prin strîmtorile de la Şipca ne mai încredinţază că situaţia corpurilor turceşti din Bulgaria e critică şi că astfel, precum sînt astăzi dizlocate, ele nu sînt capabile de acţiune. Dacă dar astăzi ori mîne ne-ar sosi ştirea că ruşii nu mai vor să se sacrifice pentru apărarea trecătorii de la Şipca şi că Suleiman Paşa înaintează vom trebui să ne aşteptăm la o luptă decisivă, pe care ruşii o încep ori primesc în condiţiuni favorabile pentru dînşii. E însă cu putinţă că această luptă va urma chiar mai înainte de a se fi retras trupele ruseşti din trecătoarea de la Şipca, şi atunci ele nici nu se vor mai retrage, ci-şi vor părăsi poziţiunile numai spre a înainta spre Kazanlic.
O depeşă a lui Suleiman Paşa spune că el ar fi ocupat întîiele rînduri de întăriri de [la] Şipka, dar că nu e încă stăpîn pe trecătoare.
Dar o alta, din Gabrova, spune din contra că deşi la 26 şi 27 august turcii au continuat focul contra Şipcei, ruşii totuşi mănţin toate poziţiunele. Turcii se bat pe rînd şi cu multă greutate. Ei transportă apa pe spatele catîrilor la înălţimele pe cari le ocupă. Proviziunile, muniţiunile şi tunurile sînt aduse de boi, iar pe unde nu pot străbate aceste dobitoace turcii se zice că înhamă bulgari.
Trupele cu cari au avut să lupte ruşii erau nizami şi trupe regulate, cari se băteau foarte bine.
Cu toate astea pierderile turcilor au fost enorme, mai cu samă cu ocaziunea aruncării în aer prin o mină a cării esploziune să fi ucis la 5.000 de oameni!
Pierderile ruşilor sînt şi ele destul de simţitoare, căci 1.500 de morţi şi răniţi, în proporţiune cu numărul total al luptătorilor, este o cifră destul de mare.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 268
Mihai-Eminescu.Ro