Aceasta parte netraductibilă a unei limbi formează adevărata ei zestre de lamoşi strămoşi, pe cînd partea traductibilă este comună gîndirii omeneşti în genere.
Precum într-un stat ne bucurăm toţi de oarecari bunuri cari sînt a tuturor şi a nimănui, uliţe, grădini, pieţe, tot astfel şi în republica limbelor sînt drumuri bătute cari sînt a tuturor, adevărata avere proprie o are însă cineva acasă la sine;
iar acasă la dînsa limba românească este o bună gospodină şi are multe de toate.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 315
