După şase zile de lupte cumplite în preajma întăriturilor de la Alexinaţ, în cari turcii au fost respinşi, deşi nu fără mari pierderi de amândouă părţile, după ce trupele sârbeşti au fost atât de ostenite în ziua a şasa încât nici n-au putut să urmărească pe duşmani s-au născut un fel de stagnaţiune, cauzată prin slăbiciunea şi ameţala amândoror părţilor. Aceste din urmă lupte însă au avut un singur efect: au arătat zădărnicia războiului între puteri egale, au dovedit că aceste ciocniri vecinice n-au alt efect decât uciderea de oameni şi risipirea averilor publice şi private a amândoror statelor. Atât turcii cât şi sârbii par a se fi convins că prin continuarea ostilităţilor nu vor ajunge la nici un rezultat pozitiv, ci numai la ucideri fără scop, la risipirea oraşelor şi satelor, la jertfirea elementelor de civilizaţie şi de înaintare materială. În vederea acestora, principele Milan a convocat în 12/24 august pe reprezentanţii diplomatici ai puterilor garante arătând că este gata a primi serviciile de mediaţiune pe care i le propusese altădată, că voieşte să se conformeze cu dorinţele şi consiliile Europei spre restabilirea păcii şi a bunei înţelegeri între Serbia şi Înalta Poartă şi spre contenirea ostilităţilor. Se ‘nţelege că reprezentanţii puterilor s-au grăbit de-a înştiinţa pe cale telegrafică guvernele lor respective şi de a li face propunerile ce li s-au părut convenabile. Consulii să fi dorit un memoriu înscris, în care să li se ceară anume intervenţiunea. Cu această dorinţă s-a conformat d. Ristici. Paşii puterilor în sensul pacificării se vor face în comun. Poarta va fi întrebată dacă şi sub ce condiţii voieşte pacea, iar condiţiile definitive se vor stabili de cătră puterile garante, fără ca Serbia, ca stat suzeran, să aibă vot la formarea lor. Congresul pentru rezolvirea Cestiunei Orientului se va ţinea la Brusella.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 86