DE PE CÂMPUL DE RĂZBOI [„ÎN DESELE CIOCNIRI…”] – de Mihai Eminescu [25 august 1876]

În desele ciocniri cari se întâmplă în preajma întăriturilor de la Alexinaţ, atât o parte cât şi cealaltă susţin a fi rămas învingătoare. Astfel turcii anunţă sub data de 1 sept. cumcă au luat cele din urmă întărituri sârbeşti de pe malul stâng a Moravei, că după o luptă de unsprezece oare, sârbii au fugit la Alexinaţ, şi că a doua zi ei aveau să distrugă cele din urmă poduri preste acel râu. Totodată se vesteşte din Constantinopole ca Ali Saib şi Ahmed-Eiub Paşa se pregătesc a lua cetatea cu asalt. Se ‘nţelege că paralel cu aceste ştiri, vin altele din Belgrad cari vestesc vecinice victorii ale sârbilor.

„Wiener Abendpost” ediţie (oficioasă) de sară a gazetei oficiale austriace, publică următoarele în privirea mediaţiunii de pace:

Un comunicat telegrafic din Petersburg constată părtinirea vie cu care cabinetul rusesc lucrează la mijlocirile de pace ce s-au deschis la Constantinopole. În acest comunicat se accentuează că guvernul rusesc a lucrat în senzul păcii atât la Belgrad cât şi la Cetinje şi au avut în vedere mai cu samă punerile la cale din mai, convenite cu Germania şi Austro-Ungaria. N-avem motive de a admite că în Berlin şi-n Viena nu vor fi domnind aceleaşi vederi politice. Totdeodată se dezminte dintr – altă parte vestea ce se răspândite că guvernul englez adică s-ar fi despărţit de celelalte puteri în încercările de mediaţiune şi ar fi luat o ţinută deosebită. Din contra, deodată cu avizul rusesc asupra valorii alianţei celor trei împăraţi, ni vine din altă parte asigurarea că în cestiunea păcii domneşte acordul cel mai complect între toate guvernele Europei şi că în esenţă situaţia diplomatică este aceeaşi cum era în vremea prezentării proiectului de reformă la Poartă, cu deosebire numai că Anglia, faţă cu întrebările concrete şi deschise, nu mai are nici în principiu, nici în praxă vreun motiv de – a – şi mănţinea rezervele sale din trecut. În fine mai fără escepţie predomneşte o idee optimistă asupra succesului ce-l vor avea tractările de pace.

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 89

Mihai-Eminescu.Ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.