După dezbateri diplomatice atât de lungi şi după un război care-a ruinat Serbia şi a decimat populaţiile Peninsulei balcanice, Paştile ne-au adus protocolul de la Londra, care după unii însamnă pacea şi o nouă primăvară pentru tinerele naţionalităţi din Turcia, iar după alţii nu-nsemnează nimic. De-aceea vom ţinea de asta dată sama de părerile acelor ziare străine cari au oarecare legături cu lumea diplomatică şi vom vedea câtă valoare dau ele încheierei mult doritului protocol.
Protocolul însuşi conţine o invitare amicală, făcută Porţii, ca ea să dezarmeze. Iar dezarmarea Rusiei va forma obiectul unor tratări deosebite, după cum asigură un comunicat oficial al ziarului”Temps”. În această privire Turda va primi de la puteri consiliul ca să trimeată un anume delegat la Petersburg, care să roage cabinetul de acolo să dispună dezarmarea. Trimiterea unui asemenea delegat ar împăca susceptibilitatea Rusiei şi se poate că amândouă puterile ar conveni să dezarmeze deodată, după o normă stabilită în comună înţelegere.”Agence Havas” vesteşte de pe-acuma că Reuf Paşa va fi trimis la Sant-Petersburg c-o misiune specială.
„Montags-Revue „, organ inspirat de cancelaria de esterne a Austro-Ungariei, crede că pacea e asigurată.
Dintre ziarele germane, cele cari reprezentează întrucâtva opiniile Principelui Cancelariu nu sunt tocmai dispuse de-a afirma pacea.”Nord-deutsche Allgemeine Ztg „. nu crede că semnarea protocolului ar asigura liniştea, de vreme ce dezarmarea va fi obiectul unei învoieli speciale între Rusia şi Turcia, pe care aceasta din urmă ar putea s-o refuze.
În fine „Gazetta de Colonia” primeşte o telegramă din Paris în care se spune că în cercurile ruseşti de-acolo protocolul nu e privit ca un act menit de-a rezolva greutăţile. Rusia a ştiut că puterile vor cere de la ea demobilizarea, dar a sperat a mulţămi puterile şi a ajunge la semnarea protocolului dacă va promite împrăştiarea corpurilor de armată. Gorceacoff a inventat acest espedient şi spera de la el un mare succes. Dar guvernul rusesc e scos afară din pârtia sa prin mişcările panslaviste şi n-ar putea să mobilizeze chiar dacă s-ar obliga aceasta prin un anume tractat.
O împrăştiere a armatei după ce Turcia va demobiliza nu va folosi la nimic, pentru că Rusia nu mai e stăpână pe armata sa, care doreşte războiul. Guvernul rusesc e într-o poziţie atât de grea, încât nu mai poate tăinui celor mai buni amici ai lui adevărata stare de lucruri dinlăuntrul ţărei, ci trebuie din contra să mărturisească teama lui de izbucnirea nemulţămirilor şi propria slăbiciune.
Tot „Gazeta de Colonia” primeşte o telegramă din Berlin, dintr-un izvor desigur vrednic de credinţă. Aceasta din urmă spune că nu e fondată ştirea că Anglia în tratările ce le-a avut cu Rusia au renunţat la punctele de vedere de pân – acuma.
Anglia n-au admis schimbări decât în formă, înlesnind astfel măsurile Rusiei dacă ea voieşte pacea. Ziarele engleze aduc ştirea că dacă nu se va-ncheia pacea cu Muntenegrul şi Rusia nu va dezarma, Anglia nu mai e obligată cu nimic prin protocol. Această ştire trebuie comentată astfel:”Rusia nu va putea privi protocolul în nici un caz ca un mandat european pentru, acţiunea ei”. Unele detalii din cuprinsul protocolului [nu ne] sunt încă bine cunoscute, dar totuşi este verisimil că s-a primit o stilizare care nu impune Angliei nici o îndatorire în caz de a nu se încheia pacea cu Muntenegrul şi de-a nu dezarma Rusia.
Dezarmarea Rusiei atârnă de încheierea păcii cu Muntenegru şi de primirea protocolului din partea Turciei, după care un delegat estraordinar turc va regula celelalte în Petersburg. Dar toate acestea nu sunt încă sigure. Perspective că Turcia va întâmpina cererile Rusiei nu sunt pân – acuma.
În fine ziarul rusesc”Golos” caută a demonstra că prin semnarea protocolului puterile au recunoscut dreptul Rusiei de a întrebuinţa mijloace silnice dacă Turcia nu va esecuta reformele.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 216