Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
D. Kanitz, scriitor care-a publicat pân’ acum mai multe opere asupra popoarelor din Peninsula Balcanică, surprins de ştirea că macedoromânii au hotărît să se opuie cedării teritoriului lor, face în „Gazeta generală” din Augsburg următoarea descriere a acelei interesante părţi a poporului nostru.
Iarăşi răsare pe neaşteptate o piatră din mosaicul pestriţ de popoare din Orientul Europei. Românii aşezaţi la marginea Greciei au protestat energic la sultanul în contra cesiunii teritoriului lor şi iau o atitudine contrarie regatului elin.
Cine sunt aceşti macedoromâni cari apar deodată în scena politică? Cari sunt posesiunile lor? Cât de mare li-i numărul? lată întrebări ce s-au pus adesea în zilele din urmă; descrierea de mai la vale va interesa poate pe cititor dacă voi zice, anticipând, că românul macedonean sau ţinţarul formează un important element de cultură în Turcia
Postul cel mai înaintat spre nord al acestei interesante ramure de români de sud se află în Viena; fondatorii firmelor europene Sina, Dumba, Tirka, învăţatul Karajan ş.a. sunt macedoromâni. Lumea-i lua drept greci, căci puţin se ştia despre macedoromâni, şi poate că profesorul din Halle, Thumann, dac’ ar trăi, ar putea să spună şi azi că acum o sută de ani: „Ştiu profesori de istorie cărora nu le-a fost cunoscută nici existenţa lor”.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 ianuarie – 31 decembrie 1881
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XII