Precum era uşor de presupus, zgomotele despre animaţia, războinică a palicarilor, privite de aproape, se reduc la oraţii frumoase, în care patrie, libertate, egalitate ş.c.l. au jucat desigur un rol considerabil. Cel puţin”Ausburger Allgemeine Zeitung” primeşte o corespondenţă din Atena care arată că răsunetul din ziarele europene e exagerat, ba mincinos chiar. Mişcarea care stăpâneşte spiritele are un decurs liniştit şi pacinic. S-au vorbit mult în vremea din urmă despre suferinţele şi apăsările fraţilor din provinţiile greco – turceşti, însă nicăiri n-au ieşit de pe buzele oratorilor măcar aluzia unei provocări războinice. Se plâng toţi că în momente atât de critice Grecia sta, cu totul nearmată şi vor să facă în toată graba ceva pentru a împlea acest gol simţitor. Dar armată şi flotă nu se pot scoate din pământ. Ministrul de război Karaiskakis (care, grec fiind, se înţelege că e un om însemnat şi pricepe ce trebuie pentru a pune armata pe picior de război) ar face el ce-ar face dacă… considerente”politice” şi financiare nu l-ar opri. În fine, fie vreme bună, fie rea, Grecia aşteaptă că tot cele şepte puteri se vor milostivi a gândi la dânsa când se va face împărţala averii turcului. Numai să nu moară cumva Kyrios înghesuit la pomană.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 117
Mihai-Eminescu.Ro