Nevenind nici o ştire mai însemnată în privirea Cestiunei Orientului, combinăm cele din urmă noutăţi asupra acestui subiect cuprinse de ziarele bucureştene sosite aseară. D. Bülow, reprezentantele ministrului de externe, răspunzând în şedinţa de 7 noiemvrie Reichstagului la interpelaţiunea relativă la evenimentele din Orient făcută de deputatul Jörg *, a declarat că în privinţa cestiunilor pendinte, guvernul german se află în neputinţă a da lămuriri categorice în şedinţa publică.
„Dealtminterea, încheie d. Bülow, politica împăratului Wilhelm respinge orice amestec în afacerile străine şi evenimentele de până astăzi petrecute în Turcia n-au atins nici direct nici indirect interesele Germaniei. Politica germană faţă cu puterile se bazează pe stima şi încrederea reciprocă”.
În şedinţa de 7 noiemvrie a parlamentului austriac deputaţii Wosniak şi Faudek, interpelând guvernul, au pledat pentru politica slavă. Cel din urmă, între altele, s-a pronunţat pentru modificarea politicei interioare a monarhiei.”Mare parte a armatei austro-maghiare o constituie slavii, prin urmare monarhia trebuie să se razime pe slavi”.
Guvernul nu va răspunde la interpelaţiuni, deoarece, în aceste momente, nu se aşteaptă nici o schimbare în politica esterioară.
Puterile au numit încă de sâmbătă pe deputaţii lor pentru stabilirea liniei de demarcaţiune între armata turcă şi sîrbă. Aceştia şi-au şi terminat planul, pe care-l vor esecuta astăzi la faţa locului, în Serbia.
După ştirile din urmă, căile ferate ale Rusiei au reînceput transportarea cerealelor. Pe de altă parte însă s-au dat ordine precise ca la fiecare staţiune să fie gata pentru verice moment câte o mie vase de bucătărie pentru trebuinţa soldaţilor.
Din Belgrad se vesteşte că”comisiunea Scupcinei a invitat pe guvern ca în cel mai scurt timp să cumpere 60.000 puşti pentru miliţia naţională şi mai multe baterii de tunuri Krupp de calibrul cel mai greu. Pentru acest scop guvernul va întrebuinţa orice mijloace”.
În Constantinopole s-a ţinut”zilele acestea mai multe consilii de miniştrii estraordinare şi mai multe conferinţe ale ambasadorilor. Rusia este în momentul de faţă ocupată cu pregătirea proiectului pentru condiţiunele de pace, pe baza propunerilor engleze.
Ataşaţii militari ai Franciei, Austro-Ungariei şi Rusiei au să meargă în curând la câmpul de răzbel pentru fixarea liniei de demarcaţie”.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 128