Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Nu ne-am făcut şi orice om cu minte nu putea să-şi facă cîtuşi de puţin iluzii în privinţa rezultatului alegerilor judeţene. Ştiam foarte bine încă de la început că oamenii regimului vor întrebuinţa toate mijloacele pentru a asigura mai dinainte succesul coteriei lor. Cele ce s-au petrecut la colegiul II şi III în capitală sînt de natură a face şi pe cei mai naivi să înţeleagă cît de cinstiţi, cît de legali, cît de iubitori de libertatea electorală sînt oamenii cari au făcut atîta timp reclama liberelor alegeri.
Avem o sumă de reclamaţiuni din partea alegătorilor asupra modului cum s-au făcut şi aceste alegeri; ne ocupăm a le pune în ordine, spre a le împărtăşi publicului. Deocamdată să cităm numai cîteva cazuri nu din cele mai grave.
La colegiul al doilea unul din candidaţii guvernamentali, d. dr. Râmniceanu, unul dintre cei mai aprigi „patrioţi”, care-şi pierde multă vreme cu grija trebilor publice (ceea ce sigur are, ca orice rău, şi o parte bună, aceasta o spunem gîndindu-ne la bolnavii d-sale cari nu pot decît să profite de zelul electoral al d-lui doctor), d. dr. Râmniceanu, zicem, a scris cel puţin jumătate din biletele ce s-au aruncat în urnă. D-sa primea la uşă pe fiecare alegător, îi aducea aminte promisii date, angajamente luate, datorii contractate faţă cu partidul liberal, îl îndemna să nu uite atotputernicia acestui mare partid şi astfel îi recomanda lista candidaţilor guvernamentali, între cari figura şi numele d-sale. Alegătorul lua biletul să şi-l scrie şi d. doctor, ca nu cumva omul său să-l amăgească, se oferea să i-l scrie chiar d-sa; bietul alegător, de voie, de nevoie, dicta lista guvernamentală începînd, se înţelege, cu numele d-lui dr. Râmniceanu.
La colegiul III, guarda civică, cea mai puternică pîrghie electorală, a lucrat cu tot zelul ce cată să-l inspire patrioţilor noştri necesitatea de-a nu pierde din mînă administraţia intereselor judeţene. Aci lucrul a mers mult mai departe decît la colegiul III. La coloarea de galben biuroul a fost luat cu asalt de o companie de gardişti civici care nu aveau nici drepturi, nici cărţi de alegători. Conducătorii acestei bande, văzînd că protestează cîţiva alegători, au trimis în grabă la primărie pe unul dintre oamenii lor, cari s-au întors numaidecît cu condica de cărţi electorale; astfel, la faţa locului, conducătorii bandei (pe cît aflăm fraţii Tănăseşti, cofetarii, aceiaşi cari au căpătat de la d. Serurie, ca primar, trotoarul Episcopiei fără licitaţie şi cu jumătate preţul odată adjudecat altui concurent) au împărţit de la cotor cărţi de alegători oamenilor lor. După cucerirea biuroului de către compania fraţilor Tănăseşti n-a mai fost chip pentru alegătorii independenţi să pătrunză la urnă. Cîţiva alegători au fost respinşi de la vot pentru că biletul era scris cu o greşală de literă; alţii au fost îmbrînciţi şi huiduiţi fără nici un motiv. Unii au voit să protesteze; aceştia au fost maltrataţi şi bătuţi. Un grup din compania electorală guvernamentală avînd în cap tot pe fraţii Tănăseşti au oprit o birje în drum, au tîrît jos pe un cetăţean care se afla într-însa, l-au bătut cumplit, l-au trîntit iar în birje jumătate mort şi au recomandat chiar ei birjarului să-l transpoarte la spital zicîndu-i că „de alegeri tot nu mai e bun muşteriul lui”.
Acestea – şi cum am zis rezervăm cazurile cele mai grave – s-au petrecut în capitală. Ce trebuie să se fi petrecut în judeţe? Aşteptăm informaţiuni de la corespondenţii noştri asupra modului cum administraţia a practicat principiul „influenţei morale” în alegerile judeţene. Pînă atunci cu tot dinadinsul recomandăm cititorilor şirurile ce urmează şi pe cari, cu privire la pasivitatea ce se impunea opoziţiei în judeţul Vîlcea şi la minunata administraţie liberal- naţională, ni le trimite un corespondent al nostru din partea locului.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI