Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Observaserăm una din zile că roşii, pentru a fi posibili, sunt siliţi a se preface, de ochii lumii cel puţin, că admit principii conservatoare.
În chipul acesta am văzut pe d. C. A. Rosetti devenind regalist înfocat din republican ce era şi aruncând în apă tot bagajul său de idei politice. Numai din buzunarul paltonului mai spânzură petecul roşu al republicei desculţilor.
Unii ne-au făcut întâmpinarea că dacă roşii, prin natura statului şi a împrejurărilor, sunt siliţi să admită principii conservatoare, de ce nu i-am susţine, de vreme ce realizează ideile noastre.
Dacă n-ar fi vorba decât de ceea ce se realizează, atunci întâmpinarea ar avea cuvânt ; dar o consideraţie de căpetenie în viaţa publică este modul cum se realizează o idee.
Modul cum o idee se pune în practică este totodată o probă de sinceritate cu care ea se aplică; de aci se vede dacă aplicarea se face de bună credinţă şi în cunoştinţă de cauză sau numai ca pretext şi pro forma. Roşii sunt în adevăr meşteri în escamotarea ideilor noastre şi în renegarea propriului lor trecut. Şi una şi alta-i priveşte. Dar cum le escamotează şi cum se renegă?
Ni se pare că, totdauna, îndărătul apostaziei lor se ascund vechile deprinderi cosmopolite şi demagogice. S-a proclamat în adevăr regalitatea, dar M. Sa Regele a fost înconjurat cu oameni care n-au întru nimic de-a repeta actul eroic de la 11 fevruarie; şi, la dreptul vorbind, oricât de multă tărie de suflet am recunoaşte M[ăriei ] Sale, vedem libera sa dispunere în afacerile statului atârnând de prezenţa unui Candiano şi a altor fevruarişti, pentru cari jurământul militar e o păpuşerie, iar adevărata datorie ordinul de noapte dat de C. A. Rosetti – Carada.
Daca roşii se prefac a primi principii conservatoare, ba au îndrăzneala de a se numi pe ei adevăraţi conservatori, aceasta nu se întâmplă decât în aparenţă, de ochii lumii, pentru ca să fie posibili la guvern. Realitatea e că constituie o societate de esploatare fără nici un fel de credinţe pozitive, cari bucuroşi ar admite orice serie de principii numai dacă această mărturisire ar putea prelungi rămânerea la buget. De aceea sunt capabili a face orice şi nu există nici un act înaintea cărui să se dea îndărăt, nu este principiu să nu-l declare de al lor, rămânând ca adevăratele lor motive de acţiune să fie interesele colective ori particulare ale membrilor partidului.
Să vedem ce s-a întâmplat bunăoară în cestiunea Dunării.
D. I. Brătianu, împreună cu ilustrul d. Boerescu, fac verbal concesii hotărâte Austriei. Ei admit Comisia Mixtă, admit prezidenţia, admit votul preponderant. Puterile apusene sunt indignate de jocul duplu al guvernului, care-n Comisia Europeană una zicea, în corespondenţa diplomatică alta făcea.
În acest timp intervine interpelarea şi discursul d-lui Alexandru Lahovari, prin care se arată că Comisia Mixtă nu e prevăzută în Tractatul de la Berlin, că Austria nu este putere riverană, că nu trebuie să ne abatem de la spiritul şi litera Tractatului dacă voim a nu se atinge libertatea de navigaţiune pe Dunăre.
Numaidecât d-nii Brătianu – Rosetti întorc foaia.
Se tăgăduiesc făgăduinţele făcute baronului Haymerle şi ‘ntr-un consiliu de miniştri se decide a nu se admite existenţa unei Comisii Mixte, fiind contrarie Tractatului de la Berlin.
Când au fost sinceri roşii? Când au promis concesiuni sau azi, când se opun.
Credem că nici acum, nici atunci. Sinceră e numai dorinţa de a rămânea cu orice preţ la putere, mâni cu preţul Dunării, precum ieri cu preţul răscumpărării, alaltăieri cu acela al împământenirii şi al Basarabiei. Nu ne îndoim deloc că, pentru a putea esploata în linişte ţara şi bugetul, roşii ar fi în stare de-a ceda poimâne Moldova până ‘n Siret. poipoimâni Ţara Românească pân-în Olt. Căci nu ţara e ‘n cestiune, ci pânea de toate zilele ori îmbogăţirea acestor pretinşi români, incapabili de patriotism.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 ianuarie – 31 decembrie 1881
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XII