Duminică în 6 c. d. A. D. Xenopol a ţinut prelegerea sa asupra: „panteismului”. Lăsînd la o parte teoriile filozofilor vechi şi noi, pe care le-au considerat ca individuale, d-sa a dezvoltat mai cu samă panteismul brahmanilor care, fiind religia vie şi pozitivă a milioanelor de oameni, merită din acest punct de vedere mai multă consideraţie decît ideile izolate a unor indivizi sau a unor şcoale restrînse. Prelectorul a fost de părere că panteismul s-a născut sub înrîurirea naturei împuitoare a ţării şi că soarele dătător de viaţă al miilor de forme organice era privit ca tatăl făpturei întregi, ba că fiecare făptură în parte era el însuşi sub o altă formă. Cu acestă ocazie a citat testul unui imn din Rig-veda, făcut soarelui, şi alt imn întru glorificarea focului, ca celui mai apropriat reprezentant al zeului suprem. Despărţirea oamenilor în caste nemişcătoare a rezultat asemenea din acest mod de a privi lumea ca şi credinţa în metempsicoză şi apatia poporului din India. Urmînd apoi cu detalii din cosmogonia şi mitologia inzilor, a trecut la acea mare reformă religioasă datorită lui Budha. D-sa a arătat că budhaismul s-a lăţit mai mult în alte ţări decît în India din aceleaşi cauze din cari creştinismul, născut în Iudeea, s-a răspîndit mai cu samă afară de această ţară. Această nouă religie era pesimistă, ca şi creştinismul, şi opusă concepţiei optimiste judaice. Aducînd cîteva detalii din viaţa lui Budha, prelectorul a espus mai pe larg cuprinsul moral al doctrinelor sale. În fine, abătîndu-se la cruţarea animalelor comandată de reformatorul din India, au arătat că în acest punct morala budhaistă e superioară celei biblice şi a încheiat zicînd că concepţia religioasă brahmanică e cea mai apropiată de rezultatele ştiinţei moderne, iar morala budhaistă are analogii multe în formarea de societăţi în Europa pentru apărarea animalelor. Auditoriul, numeros şi de astădată, a fost mulţămit atît cu cuprinsul prelecţiunei cît şi cu dicţiunea vie a vorbitorului.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 207