[„PRIN DECRET REGAL…”] – de Mihai Eminescu [25 iulie 1881]

Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info

Prin decret regal cu data de 20 iulie Consiliul comunal din Iaşi e dizolvat. Dăm aci motivele principale din raportul d-lui C. A. Rosetti, pe cari le vom discuta numaidecât.

Am primit un raport de la d. prefect al judeţului Iaşi prin care-mi arată că actualul Consiliu comunal de Iaşi, de la instalarea sa şi până astăzi, nu s-a ocupat câtuşi de puţin de interesele comunei, spre a putea face o bună administraţiune,după cum alegătorii erau în drept a se aştepta de la d-lor.

Mai în toate şedinţele Consiliului comunal s-au petrecut acte de natură a turbura ordinea publică, şi prin puţinul timp întrebuinţat la lucru, prin discuţiuni de natură ilegală, au probat lipsa de îngrijire şi pentru interesele comunei şi pentru lucrul public. Corpurile legiuitoare au regulat modul plăţii către comună a sumei de 10 milioane acordate Iaşului de Camera Constituantă. Consiliul, prin fraze cari atrăgeau asupra Corpurilor legiuitoare şi asupra guvernului ura şi dispreţul cetăţenilor ieşani, a nesocotit acea lege, despreţuind bunavoinţa cu care ţara a oferit să facă mai mult pentru Iaşi, decât se hotărâse la

început, şi a refuzat totul, căutând d-nii consilieri să probeze că numai d-lor singuri voiesc binele localităţii.

Acest act al consiliului contra unei legi binefăcătoare a adus mare pagubă comunei şi ş-a atras dezaprobarea marei majorităţi a locuitorilor acestui oraş, după cum se probează şi prin suplica primită la minister, subscrisă de 331 cetăţeni, contra procedării Consiliului comunal.

A refuzat cu stăruinţă d’ a recunoaşte dreptul de cetăţenie acordat la mai mulţi străini de către puterea legiuitoare, pe baza Constituţiunii, criticând pururea legile respective şi atrăgând prin discursuri învăpăiate ura şi dispreţul cetăţenilor, şi asupra împământeniţilor şi asupra puterii legiuitoare, care-a acordat împământenirea.

Acest caz s-ar putea lua drept un act de rebeliune, deoarece se refuză recunoaşterea legilor votate de Corpurile legiuitoare şi sancţionate de puterea esecutivă, după formule constituţionale.

Vom observa la punctul întâi că bunurile cedate de stat comunei Iaşi sunt şi azi departe de-a preţui zece milioane şi că era de datoria Consiliului comunal de-a cerceta cu de amănuntul dacă valoarea reală a acelor bunuri era în adevăr acea ce, după legea votată de Constituantă, i se cuvine Iaşilor. Pe de altă parte guvernul, dând c-o mână acele milioane sub forma de mai sus, a supus oraşul la darea fonciară de care acesta era scutit. Ceea ce se dădea comunei li se lua contribuabililor; prin urmare nu există nici o cauză pentru care comuna Iaşi ar putea fi mulţumitoare guvernului d-lui Rosetti.

Cât despre suplica de 311 iscălituri pe care cetăţenii ieşeni i-ar fi adresat-o d-sale, trebuie să constatăm că d. ministru de interne nu se sfieşte a cita în raporturile sale cătră rege acte apocrife, cu iscălituri căpătate prin subrepţiune şi escrocherie. O mână de oameni fără căpătâi şi fără meserie hotărâtă au colportat o suplică cu două înţelesuri, căreia d. Rosetti [î]i dă înţelesul ce voieşte d-sa. O sumă de persoane onorabile şi-au retras prin declaraţii publice iscălitura de pe acea suplică colportată de nişte înşelători, încât trebuie în adevăr cineva să aibă lipsa de pudoare a şefului uliţei şi pungaşilor Bucureştilor ca să citeze un asemenea act într-un document oficial.

Un act de rebeliune numeşte d. Rosetti opunerea consiliului comunal de-a înscrie în liste pe noii săi cetăţeni.

Dar oare consiliul comunal e de vină dacă deputaţii guvernamentali iau mită şi pretind mită ca să încetăţenească oameni ce nu împlinesc condiţiile stipulate de Constituţie? Vina consiliului comunal e că în Cameră există oculte biurouri de împământenire cari pentru bani ar încetăţeni şi pe dracul!

O lege votată de Adunare trebuie să fie în acord cu Constituţia, Nefiind în acord, ea e nulă şi neavenită şi nimeni nu poate obliga nici pe cetăţeni, nici pe consiliile comunale de-a aplica voturi câştigate prin mită şi anticonstituţionale.

Iată la ce se reduce rebeliunea d-lui C.A. Rosetti. Şi mai vorbesc de rebeliune patronii republicei de la Ploieşti şi eroii nopţii de la 11 februarie?

Dar, se ‘nţelege. D. C.A. Rosetti vrea să aibă cu orice preţ partid roşu în Moldova, de aceea-i trebuiesc noii cetăţeni de orice provenienţă ar fi. Jidanii i-au făcut primire în 1857, pe când orice suflare românească întorcea spatele acestui grecotei născut să trădeze toate interesele naţionale ale acestei ţări; jidanii ‘i vor forma şi partidul roşu din Moldova care la urma urmelor nu se poate compune numai din fizionomii confiscate ale poliţiei secrete.

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 ianuarie – 31 decembrie 1881
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XII

Mihai-Eminescu.Ro

image_pdfimage_print

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.