Un arhiereu născut la Limoges a fost cîndva ales papă. Limuzinii au trimis numaidecît o deputaţiune cătră Sf. Părinte sprea-i arăta bucuria acelei părţi de ţară pentru fericit a împrejurare că unul dintr-ai lor s-a învrednicit a se aşeza în scaunul Sf[întului] Petru. Unul din deputaţiune a mai adresat Papei următoarele cuvinte:
Venim, Preasfinte Părinte, pentru a vă ruga, în numele tuturor compatrioţilor, ca să întrebuinţaţi în folosul lor puterea cea nemărginită care se zice că o aveţi asupra pămîntului. Cunoaşteţi, Preasfinte Părinte, stîrpiciunea patriei voastre, ai căreia locuitori abia pot trăi o jumătate de an din grînele ce le seceră; ştiţi asemenea că cealaltă jumătate tr ebuie să mănînce castane. Dăruiţi dar ţării fertilitatea care-i lipseşte şi
faceţi, în vederea onorii ce-o are Preasfinţia Voastră, ca să secerăm de două ori pe an.
Papa crezu de cuviinţă a nu le refuza o cerere atît de echitabilă, deci le răspunse:
Dragii mei copii, bucuros vă încuviinţez, cererea ba încă, spre a vă dovedi şi mai mult dragostea mea, unesc cu această binefacere şi o altă, şi iată anume care: în toate ţările celelalte se numără numai douăsprezece luni pe an; vouă însă, feţii mei, vă dau privilegiul special de a avea douăzeci şi patru de luni într-un an.
Astfel şi d. Dim. Sturza, ministrul nostru de finanţe. A echilibra bugetul nu poate, dar a face anul bugetar 1879 de cincisprezece luni a putut ca şi papa din Limoges.
Acum să venim la bugetul d-sale pe anul 1880.
Comparat cu acela al anului trecut, acest buget prezintă la cheltuieli un spor de 16 milioane, iar la venituri un spor de 20 milioane.
Că cheltuielile se pot spori mai ales în zilele roşiilor în infinit, se înţelege de sine. Vorb a e de unde vine colosalul spor al veniturilor?
Sporul de venituri cată să fi venind din contribuţii. Contribuţiile însă se ridică asupra venitului net al cetăţenilor statului. Pentru a justifica un spor în venituri de 20 milioane trebuie să ne închipuim că statul ia 10% din sporul de venituri al contribuabililor, deci veniturile totalităţii contribuabililor s-au sporit în anul fericirii 1879 cu două miliarde. Dar dacă veniturile totalităţii contribuabililor s-a sporit cu două miliarde, ei cată să le fi lu înd de undeva, deci capitalul totalităţii s-a sporit cu douăzeci de miliarde.
în total avem însă în România cinci milioane de suflete. Vine deci de fiece suflet un spor de capital de 5000 franci şi de venit de 500 pe an, adaose pe lîngă colosalele capitalu ri pe cari, după cît se ştie, le posedăm deja. Acest rezultat fericit al anului 1879 e a se atribui mai cu seamă sporirii nemăsurate a industriei naţionale. S-au mai deschis în fericitul an 1879 cîteva sute de fabrici de palavre şi cîteva mii de uzine de c alomnii.
Numai d. Brătianu, în şedinţa de alaltăieri a Camerei, calomniind opoziţia, a cîştigat un miliard în ochii partidului său. Nu numai industria aceasta, ci şi cavalerii de industrie se înmulţesc pe zi ce merge, încît ne mirăm de sporul neînsemnat al veniturilor cu 20 de milioane numai.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 noiembrie 1877 – 15 februarie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Vol X