Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Ziarul „Presa”, în numărul său de alaltăieri, se mai întoarce la discuţiunea din Adunare despre Banca de Scont şi Circulaţiune, luînd drept ocazie scurtul nostru răspuns.
Nu vom mai insista asupra jocului de cuvinte care face baza argumentaţiunii marilor financiari de la „Presa”. Sîntem convinşi că dumnealor înţeleg foarte bine discuţiunea noastră – capital real, capital fictiv – cuvinte cari reprezintă idei vechi ca lumea, cari au fost cunoscute deodată cu operaţiunile financiare bazate pe circulaţiunea fiduciară, deodată cu societăţile anonime etc. Toată lupta celor îndemînateci au fost ca să treacă în lăzile lor capitalurile reale, lăsînd cele fictive în buzunarele golite ale victimelor lor. De la marele inventor al societăţilor anonime, englezul Law, pînă la iluştrii şi prea numeroşii săi imitatori din secolul al nouăsprezecelea acest ţel a fost urmărit cu tenacitate şi adeseori atins cu măiestrie. Chiar statele s-au amestecat în asemenea trebşoare; să se întrebe numai nenorociţii împrumutători ai atîtor state falite.
Prin aceasta voim noi să înţelegem că toate afacerile sînt neoneste, toate asociaţiunile ruinătoare? Ar fi o absurditate, ar fi să confundăm activitatea roditoare a adevăraţilor financiari şi industriali cu manoperele făcătorilor de treburi.
Să terminăm. „Presa”, încălecînd calul de bătaie al „Românului” din alte timpuri, ne aruncă acuzaţiunea că am fi partizani ai asociaţiunilor străine şi vrăjmaşi de moarte ai asociaţiunilor naţionale. Nu cu mult timp înapoi citeam asemenea imputări aruncate „Presei” şi patronului său de amicii săi de astăzi. Cine mai mult a fost acuzat de
„Românul” că austro-maghiar, ca vîndut şi protector a tot ce este străin, vrăjmaş a tot ce este naţional decît însuşi d. Boerescu? Să ne fie dar permis astăzi, cînd d. Boerescu s-a făcut într-atît ucenicul roşiilor pîn-a le împrumuta stilul şi cele mai de rînd argumente, să respingem asemenea inepte acuzări, cum sîntem siguri că le despreţuia d. Boerescu cînd era şi dînsul obiectul lor.
Prea lesne ar fi răspunsul.
Dreptaşii, cum zic elegant cei de la „Presa”, partizani ai asociaţiunilor străine!
Dreptaşii au adus pe Stroussberg care, printre concesiunile străine, luceşte ca soarele în mijlocul palidelor planete?
Dar uită „Presa” că sub ministerul conservator s-a fondat o instituţiune naţională ca Creditul Fonciar Rural şi că tot dînsa, cu acea ocaziune, a trîmbiţat laudele conservatorilor?
Să trecem. Noi declarăm în scurt d-lor de la „Presa” că, fără a fi inamici ai asociaţiunilor străine cari ar fi oneste şi folositoare ţării, sîntem cu atît mai mult partizanii cei mai sinceri ai asociaţiunilor româneşti cînd ar întruni aceste condiţiuni. Dară sîntem şi vom rămînea inamicii cei neîmpăcaţi ai asociaţiunilor cu scopuri personale şi direcţiune puţin onestă, fie ele străine, fie îmbrăcate în mantia strălucită a patriotismului. Şi, în aceste din urmă condiţiuni, declarăm pe cele de felul al doilea cu mult mai primejdioase, căci patriotismul devine atunci o cursă şi naţionalismul o perdea.
Sapienti sat.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI