
Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Între multele neplăceri ale ziaristicei e şi aceea de-a polemiza cu organe a căror voinţă e dictată de mai nainte de cine ştie ce interese necunoscute. Stat pro ratione voluntas. Astfel de ex. întîmpinăm în „Neue freie Presse” din Viena nălucirile vrunui obscur corespondent de gazetă care atribuie partidului conservator din România ba sentimente antidinastice, ba tendenţa de-a înclina spre politica balcanică a Rusiei, ba cîte altele. Tot astfel ,,Bukarester Tagblatt”, într-un articol intitulat Lupul în piele de oaie, ne face apărători ai confederaţiei dunărene, pe noi cari am dovedit că programul acestei confederaţii e punct cu punct cuprins în ziarul „Românul” de la întemeiare şi pînă azi, după propria lui mărturisire, şi – din întîmplare poate – în scrierile panslavistului Danilewski.
Nu găsim cu cale de-a face ziarelor austriace din Viena ori din Bucureşti asigurări patriotice, nici nu ne vom sili măcar de-a le scoate din binevoitoarele păreri ce le au asupra noastră. Ar fi, o ştim de mai nainte, o osteneală zadarnică, căci cu oameni cari voiesc, fără indicii, să ne atribuie intenţiile ce le convine lor de-a ni le atribui nu încape discuţie.
Dar pe de altă parte nu putem lăsa acestor ziare nici plăcerea de-a se preface că nu ne pricep. Cînd am vorbit de-o apropiere între popoarele balcanice am menţionat anume că nu e nici o perspectivă ca să se realizeze pînă ce îndărătul fiecăria vom întîlni cîte-un protector, prea puternic pentru noi toţi. Le vom zice dar acestor onor. adversari că nu avem dragoste deosebită nici pentru unul dintre dezinteresaţii protectori ai popoarelor balcanice şi că, precum dezbinările dintre popoare se datoresc acestor binevoitoare protectorate, tot astfel dispariţiunea acestor din urmă e o condiţie sine qua non a înţelegerii cordiale între ţările balcanice. Pînă atunci garanţia existenţei micilor state de la Dunăre, în loc de-a se întemeia pe sentimentul lor de neatîrnare şi pe propriile lor puteri, e redusă la tristul rol de-a se-ntemeia pe echilibrul în care se ţin marii protectori unul pe altul.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI