Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Devizele austriace pe cari „Presa” d-lui baron le ridică la rangul de călăuze ale politicei noastre, Divide et impera şi Viribus unitis, ne fac ca, în comparaţie cu tonul totdeuna respectuos pe care-l avem noi faţă cu monarhia vecină, să cităm şi espresiile unui ziar unguresc la adresa noastră şi a popoarelor balcanice în genere. Cităm din „Pesther Lloyd” pentru mai multe consideraţii, dar mai cu seamă pentru că acest ziar, scris în limba germană, arată minimul tonului cu care sîntem trataţi. Ce trebuie să fie în organele maghiare care nu sînt expuse primejdiei de-a fi citite şi de altă lume necuvîntătoare, ci numai de maghiari! Şi „Pesther Lloyd” face, se-nţelege, politică esterioară, şi organul ovreilor din Ungaria pune Orientul la cale şi dictează soarta viitoare a popoarelor lui. Într-un lung articol asupra politicei balcanice a monarhiei care se-ncheie c-un apel la sprijinirea albanejilor, se zic următoarele la adresa tuturor celorlalte popoare:
Cum stăm diplomaticeşte cu ţările acestea, cum stau cestiunile, pendente cari avem a le regula cu Serbia şi România? Cum stăm nediplomaticeşte cu micile popoare vecine o cam ştim, încît nu ne trebuie, lămuriri oficiale; opinia publică suverană a ţărilor balcanice nu- şi pune margini în manifestările ei contra Austro-Ungariei şi spumegă de furie şi ură. De la Cetinie la Filipopole urlă un cor de indiani, tot mai turbat şi mai asurzitor, ca-n ajunul unui război. Despre opiniile bandei sîntem lămuriţi; rămîne cestiunea dacă diplomaţia noastră face ceva pentru a provoca aceste sentimente de bună vecinătate, dacă se sileşte a demonstra aşa-numitelor cabinete din Cetinie, Bucureşti, Belgrad şi Sofia însemnătatea monarhiei ori dacă haita cutează a ieşi la maidan pentru că diplomaţia noastră nu-i arată biciul!!
Despre călătoria prinţului Bulgariei la Belgrad foaia din Pesta zice că între motive se poate cita şi scîrba de-a asista la grijirea şi măturarea palatului din Sofia, la marea ucidere de insecte etc. Acestea se scriu în cea mai mare şi mai însemnată foaie economică şi financiară a Ungariei, în „Times” al Pestei.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUCMihai-Eminescu.Ro
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI