Acu cîteva zile, anunţînd convocarea Corpurilor legiuitoare, „Românul” zise că afară de cestiile privitoare la executarea Tratatului de la Berlin, reprezentanţii ţării vor avea a se ocupa şi cu bugetul.
N-am voit să-l întrebăm atuncea în ce legătură stă bugetul cu sesiunea extraordinară şi cum se face că guvernul, care se îngrijeşte atît de mult de interesele personale ale domnilor deputaţi şi senatori, mai cu seamă în momentul de faţă, cînd fiecare dintre aceşti domni are gîndurile sale acasă la munca cîmpului, să vie tocmai acuma, cu două luni înaintea deschiderii sesiunii ordinare, impunînd oamenilor să renunţe, la munca cîmpului şi la gîndurile lor şi să se mai ocupe în treacăt şi ex tempore şi de buget.
N-am vrut să-l întrebăm despre aceasta, fiindcă am gîndit că este mai bine să deschiză el însuşi vorba pentru a nu putea zice în urmă că este iar o calomnie a opoziţiei. Văzînd că nimeni nu vorbeşte despre aceasta, „Românul” de azi atinge iar cestiunea.
După obiceiul lui învăluieşte hapul amar într-o bucată mare de hîrtie acoperită cu literi negre, adică într-o revistă lungă.
Vorbind despre anexarea Dobrogei, despre care, după părerea lui, Corpurile legiuitoare se vor pronunţa în curînd, şi enumerînd lucrările cari vor fi necesare în noua provincie, precum sunt construirea unui port pe mare la Chiustenge, o reţea de drumuri de fier, un pod peste Dunăre la Cernavodă etc., zice: „Acestea sînt primele lucrări publice de întreprins în Dobrogea. Pentru acoperirea lor, va trebui să se consacre nu numai tot escedentul de venituri al acelei provincie, escedent care mulţi ani nu va trebui să fie întrebuinţat în întregul său decît numai pentru îmbunătăţiri locale, dar şi o sumă oarecare din veniturile proprie ale României, căci întreaga ţară va avea să retragă multe foloase din acele lucrări.”
Adică aci e buba: bani, trebuşoare, un nou cîmp de exploatat.
Dar de ce atâta grabă’? Nu va fi destul timp pentru aceasta în sesiunea ordinară? Sau nu este asta oare o momeală vădită pentru nevrîstnicii cu duhul, ca să voteze iute cedarea Basarabiei şi primirea Dobrogei, pentru a găsi acolo un isvor de afaceri mai atrăgătoare decît, munca, cîmpului, care cea. mai mare parte dintre deputaţii actuali îl are în lună, încît este foarte ostenitor de a-l munci”?
Trebuie să se voteze doar imediat o sumă oarecare din veniturile proprii ale României, pentru executarea unei mulţimi de proiecte în Dobrogea, înainte de a şti măcar cum vom merge cu ocuparea ei?
Noi însă nu credem că sîntem deja atât de departe. Noi un credem că M.S. Vodă Carol I se va lăsa a fi condus de consilierii lui actuali pînă a nu-şi ţinea seamă de jurămîntul lui de a păzi Constituţiunea şi integritatea teritoriului românesc.
Ţara întreagă are jurămîntul lui, şi numai ţara întreagă, iar nu o mînă de oameni, îl poate deslega.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 noiembrie 1877 – 15 februarie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Vol X