Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Am dat seamă la timpul cuvenit despre mişcarea alegătorilor români din Transilvania şi Ţara Ungurească în faţa alegerilor încurânde pentru Dieta (Camera) din Pesta. Se ştie că, în privirea atitudinii românilor, conferenţa din Sibiu a hotărît ca cei din Transilvania să se abţină de la alegeri, de vreme ce ţara stă sub regimul unei legi electorale escepţionale, iar românii din Ţara Ungurească şi din Banat să ia parte la ele, de vreme ce dincolo de Munţii Apuseni ai Ardealului legea electorală în vigoare e cea comună ungurească. În urmarea acestei hotărâri, mişcarea electorală în banatul Temişorii şi în foasta graniţă militară e vie. Alegătorii din Lugoş a propus candidatura d-lui Alexandru Mocioni de Foen.
Acest bărbat politic, cunoscut pentru înalta sa onorabilitate, a declinat însă deocamdată această onoare, întemeiat pe convingerea că o tranzacţiune cu ungurii e pentru moment imposibilă. Punctul său de vedere, dovedind o cugetare vastă şi adâncă asupra întregei dezvoltări a Ungariei, merită a fi comunicat cititorilor noştri. Mocioni e convins că exigenţele unui stat modern, economiceşte neatârnat, onest administrat, c-o justiţie incoruptibilă este cu totul incompatibil cu idealul unui stat naţional, esclusiv unguresc, precum [î]l urmăresc politicianii maghiari. Sau urmăriţi, zice el, realizarea unui stat naţional, dar n-o puteţi face decât în socoteala bunei admnistraţii şi a justiţiei, ba în socoteala neatârnării patrii chiar, sau voiţi un stat economiceşte neatârnat, bine administrat, moral, şi atunci cată să-l voiţi poliglot, precum e prin natura lui. Fiind însă că e peste putinţă de a face pe unguri accesibili la convingerea prin argumente logice, Mocioni e de părere că logica irezistibilă a faptelor [î]i va sili pe maghiari să se convingă de solidaritatea naturală ce esistă între interesele române şi cele maghiare. Pentru momentul acestei constrângeri prin logica faptelor Mocioni [î]şi rezervă onoarea de a fi ales şi de-a lua parte la tranzacţiuni serioase, cari atunci vor fi cu putinţă.
Lăsând să urmeze textul alocaţiunii d-lui Mocioni, putem felicita pe românii bănăţeni că au între ei un bărbat c-o atât de înaltă cultură şi aşa de largi vederi, chiar dacă facem abstracţie de la atitudinea sa politică.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 ianuarie – 31 decembrie 1881
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XII