Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Ar însemna a merge departe cu naivitatea dacă am crede o iotă din şirele prin cari foile guvernamentale pretind a se bucura de neizbînda anteproiectului austriac în Comisia Dunăreană. Dacă e adevărat pe de-o parte că Austria însăşi a retras anteproiectul din discuţiune, e sigur pe de alta că, în momentul în care va fi vorba de-a se reglementa poliţia fluvială şi navigaţia pe Dunăre între Porţile de Fier şi Galaţi Comisia Europeana va trebui să aibă în faţă-i un nou proiect ca bază a discuţiei, în care cerinţele monarhiei vecine vor reapărea, modificate poate, însă aceleaşi în ce s-atinge de esenţă.
Cine nu admite că bucuria „Românului” pentru retragerea anteproiectului e comedie acela ar trebui să crează cel puţin că în ministeriu însuşi există două maniere deosebite de-a privi cestiunea. Al doilea organ oficios, „Presa”, a cărui afecţie foarte esplicabilă pentru ministrul nostru de externe o cunoaştem, e departe de-a împărtăşi bucuria plină de animozitate a „Românului”.
Comisia hotărînd a se însărcina ea însăşi cu elaborarea unui nou proiect de reglementare a navigaţiunii fluviului, care, împărtăşit tuturor guvernelor reprezentate în comisie, se va reîntoarce în discuţie, după ce va fi fost studiat de ele, rămîne a se şti modul în care, într-o situaţie evident mai grea, Austro-Ungaria va da pas cererilor sale. Discuţiunea noului proiect se va începe după ce toţi comisarii vor fi primit instrucţii de la guvernele lor.
Aci a ajuns cestiunea după întîia şedinţă a Comisiei, care a avut loc sîmbăta trecută.
A doua zi, duminecă, a avut loc un meeting în sala cea mare a otelului „Metropole” din Galaţi, la care a luat parte multă lume bună şi unde d. Ventura, redactorul ziarului „L’Indépendance roumaine”, a ţinut o conferenţă atît asupra stării vitrege în care-au fost lăsaţi Galaţii la regularea cestiunilor de comunicaţie cît şi asupra fazelor prin care a trecut cestiunea Dunării. D-sa a expus modul cum, în contra prescrierilor art. 55 din Tractatul de la Berlin, s-au ivit propunerea de-a se înfiinţa o Comisie Mixtă cari sînt consecinţele rele ce ar decurge pentru România şi celelalte state ţărmurene din, admiterea anteproiectului austriac, prin ce anteproiectul e prejudiţiabil suveranităţii ţărilor dunărene şi cum în fine, prin art. 2, 3 şi 124 din anteproiect, Austria şi-asigură preponderenţa ba chiar monopolul pe Dunăre.
D. Ventura şi-a încheiat expunerile cu următoarele cuvinte, pe cari le reproducem din „Vocea Covurluiului”.
Dunărea este singura noastră legătură cu Europa occidentală, singura garanţie puternică a existenţei noastre naţionale. Comisiunea Europeană face din România un stat cuasineutru, prin Dunăre face pe Europa să-şi aducă aminte de noi, ea este singura rămăşiţă a Tractatului de la Paris. În faţa ei dar, în faţa Europei întrunite pe pămînt românesc, să spunem marile interese economice şi naţionale pe cari le avem la Dunăre şi să sperăm că, oaspete pe pămînt românesc, ea nu va uita România, precum România nu uită a-şi pune toată credinţa şi speranţa în Comisiunea Dunării, în reprezentanţii Europei.
Cît despre atitudinea guvernului, d. Ventura a arătat-o dictată de acelaşi spirit de duplicitate care a predominat în alte cestiuni externe, cum în cea a Basarabiei bunăoară. Şi atunci „Românul” striga contra Rusiei, iar Basarabia se ducea, precum de mai nainte se hotărîse între guvernul nostru şi cel din Petersburg.
Această părere o au îndealtmintrelea toţi în privinţa guvernului actual. Nu ne va prinde mirarea aşadar cînd voinţa roşiilor de a rămînea la putere va căta să se pună în armonie cu cerinţele modificate, însă în esenţă aceleaşi, ale monarhiei austro-ungare. Aceste cerinţe au desigur în d. Boerescu un călduros sprijinitor.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI