Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Scrisoarea unui ministru şi corespondenţa noastră particulară din Iaşi ce le-am publicat alaltăieri sînt obiectul aproape exclusiv al convorbirilor şi punerilor la cale printre culisele Parlamentului şi în conciliabulele majorităţii. Dăm aci amănuntele pe cari le avem în privinţa aceasta. Foile guvernului par a fi primit instrucţiuni să nu atingă cîtuşi de puţin această cestiune, să nu pomenească absolut nimic despre revelaţiile autentice ale d-lui Conta pînă ce nu se vor lămuri lucrurile în familie.
Nu se ştie încă cum se va face această lămurire. Există în marea familie o mulţime de elemente ostile unei puneri la cale cu bine; se aruncă mutual între membrii ei bănuieli şi neîncrederi menite a încurca lucrurile şi mai rău. D-lui Conta i s-ar fi dînd poveţe subliniate că nu ar face rău să se retragă; aceste poveţe ar fi pentru d. Conta nişte indicii de natură a-i confirma bănuielile că lovitura i-ar fi venit de la „amici”.
După o nouă corespondenţă a noastră, Scrisoarea unui ministru a produs în Iaşi efecte dezastroase pentru clădirea artificială a partidului roşu ce trebuia să se improvizeze acolo. Protestanţii liberali-democraţi (majoritatea grupului) cari au iscălit ultimatul către dd. Conta şi Teriachiu sînt înfuriaţi. Cei rămaşi credincioşi Excelenţei sale de la Culte se află în cea mai mare perplexitate.
Cu privire la afacerea Conta-Panu s-a comis o mică eroare în corespondenţa noastră din Iaşi. ,,Poşta” din Galaţi ne-o semnalează cînd chiar eram s-o rectificăm. D. Panu nu face parte din grupul liberalilor moderaţi. Acest domn compune, împreună cu dd. Gheorghian şi Herşcu Goldner, partidul roşu în Iaşi. Suma ce d. Conta o ţinuse la dispoziţia dd-lor Panu- Gheorghian şi pe care d. Panu pare că a luat-o cu sine cînd a plecat din Bucureşti la Iaşi ar fi destinată nu „Stelei României”, ci noului ziar ce trebuie fundat, în interesul tutulor liberalilor, la Iaşi.
Foaia liberală-moderată din Galaţi, „Poşta”, zice că „d. Panu nu e liberal-moderat şi o dovadă despre aceasta este întrebuinţarea ce d-sa a făcut de scrisoarea amicului său. Numai un roşu – adaogă foaia numită – este capabil să dea la lumină asemenea corespondenţă”. Aceasta e, ce e dreptul, cam tare, dar nu ne priveşte pe noi. Confraţii din Galaţi apoi ne spun nouă cu privire la corespondenţa noastră particulară din Iaşi că liberalii-moderaţi, oricîţi ar fi la număr-numărul este indiferent- nu se vînd pentru un minister sau oricare altă slujbă. Sentimentele acestea desigur onorează pe confraţii noştri; aceasta însă iarăşi nu ne priveşte pe noi, ci pe grupul întreg al liberalilor moderaţi care, nu credem să mai încapă vreo îndoială, astăzi este împărţit în două, grupuşorul Conta-Panu-Verussi şi grupuşorul protestant.
De cînd cu apariţia Scrisorii unui ministru se vorbeşte despre hotărîrea d-lui Teriachiu de a se retrage. Acest zgomot nu s-a confirmat pînă acuma. Cît despre d-l Conta, care n-ar fi dispus să asculte de poveţele accentuate pe cari i le dau
,,amicii” din majoritate, d-sa s-ar fi mîngîind pînă una-alta cu părerea că revelaţiile cărora ne-am grăbit a le da ospitalitate în coloanele noastre nu vor avea alt efect decît întărirea poziţiei d-sale ministeriale. O decepţie apropiată pare că-l pîndeşte. Se crede că, dacă d-sa n-ar voi să se pătrunză de înţelesul acelor poveţe, ele i se vor accentua mai bine cu ocazia prezintării noului proiect de lege a instrucţiunii.
P.S. – în corespondenţa noastră din Iaşi se vorbea despre momentul trecerii organului liberal-moderat în opoziţie, moment semnalat telegraficeşte d-lui ministru Conta de către acei rămaşi credincioşi Exc[elenţei] sale. Avem azi la îndemînă şirurile prin cari „Steaua României” şi-a făcut intrarea în rîndurile opoziţiei şi cari sînt destul de interesante. Din ele se poate înţelege mai clar pentru ce stilul d-lui Conta în privinţa protestanţilor din grup este aşa de acru. Iată ce zicea organul liberal- moderat din Iaşi:
Ar zice cineva că singura preocupare a guvernanţilor noştri nu consistă decît întru a-şi asigura ziua de mîine mulţumită mrejelor bugetare ale puterii lor de azi… Politica cea mare îmbrăţişează alte orizonturi. Camera la dispoziţia guvernului; justiţia servind orbeşte interesele bugetare; impozitul chiar, ajuns a nu mai fi discutat de reprezentanţii ţării, se aplică după bunul plac al agenţilor administrativi printr-o prealabilă şi cordială înţelegere cu reprezentantul justiţiei în fiecare district. Ţipetul celor ce strigă a ajuns să nu mai impresioneze pe nimeni. Ţara se împarte în asupritori şi asupriţi; aceştia din urmă aşteptîndu-şi rîndul cu resignaţiune şi mulţumind soartei că după atîtea şi atîtea mizerii mai pot încă avea pînea de toate zilelele. Noi cînd ne-am aliat cu guvernul am crezut că vom putea remedia măcar în parte răul de care sufere cu deosebire partea României de dincoace de Milcov. Reprezentanţii noştri din guvern, dd. Conta şi Teriachiu, vor şti desigur să părăsească portofoliele d-lor acum, cînd se vor fi convins de inutilitatea participării lor la guvern; iar linguşitorii de tot soiul vor avea o dovadă mai mult despre enorma deosebire ce există între oamenii politici cari-şi fac din putere un scop şi oamenii politici cari se servesc de putere numai ca mijloc pentru a realiza alte interese decît interesele lor proprii.
Al doilea P.S. – în momentul de a pune foaia noastră sub presă primim cu poşta primul număr al unei noi gazete ce a apărut ieri în capitala Moldovii. Desigur, prin urmare, d. Panu a sosit în Iaşi împreună cu ceea ce-i ţinuse la dispoziţie d. ministru Conta, pentru „interesele tutulor”. Titlul nouăi foi este „Liberalul”; ea apare la tipografia d-lui Herşcu Goldner şi poartă în frunte următorul aviz:
De astăzi ziarul „Ştafeta” încetează. În locul lui iese ziarul „Liberalul”, organ al partidului liberal-naţional. Direcţia politică a acestui ziar este încredinţată unui comitet de redacţiune compus din mai multe notabilităţi ale partidului. După convenţiunea urmată între comitetul de redacţie şi vechiul editor al „Ştafetei”, toţi dd. abonaţi ai acestui din urmă ziar vor continua pînă la expirarea abonamentului lor a primi în schimb „Liberalul”.
În primul Iaşi al continuării „Ştafetei” se păstrează tocmai linia de conduită recomandată de d. Conta, ba chiar fraze întregi din scrisoarea d-sale publicată de noi. Comitetul de redacţie al „Liberalului” este compus desigur din dd. Panu, Gheorghian (foşti redactori ai „Ştafetei”), Verussi şi încă doi-trei credincioşi cărora Exc[elenţa] sa le ţinuse la dispoziţie ceva, după ce le-a fost utilizat ,,aptitudinile individuale”; cît pentru vechiul editor al „Ştafetei”, el este d. Herşcu Goldner. În sfîrşit
„consolidarea partidului roşu în Moldova este asigurată: grîul s-a ales din neghină”.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI