Se ştie că Dieta Ungariei a fost deschisă mai mult pentru a da ministeriului un bil de indemnitate pentru călcarea imunităţii în persoana deputatului Miletici şi apoi pentru ca ministeriul să aibă ocazia de-a linişti sufletele maghiare asupra Cestiunei Orientului. Asupra cazului întâi le-am comunicat deja cititorilor noştri rezultatul. Camera deputaţilor, în urma raportului comisiei de imunitate, a luat act despre arestarea deputatului sîrb şi au aprobat estradarea sa pe mâna justiţiei. Iar în privirea Cestiunei Orientului a răspuns contele Andrassy prin gura ministrului – prezident Coloman Tisza. Răspunsul la interpelaţia asupra Cestiunei Orientului a fost dictat de chiar cancelariul monarhiei şi trimis la Pesta printr-un consiliar aulic, iar Tisza l-a comunicat Camerei ca din proprie inspirare. În acest răspuns se spune: că ministeriul unguresc e pe deplin înţeles cu politica ministrului comun de esterne; apoi că toate puterile garante lucrează în comună înţelegere. Despre trecerea voluntarilor ruşi prin România Tisza nu se crede în drept de-a spune nimic, iar cât despre cei cari au trecut prin Ungaria, s-a constatat că ei au abuzat de Crucea Roşie, deci în urma unei înţelegeri între Andrassy şi guvernul rusesc, acest din urmă a luat măsuri energice pentru a împiedeca abuzul şi a oprit totodată concedierile soldaţilor din armată. În privirea proclamării de rege a prinţului Milan, atât acesta cât şi guvernul sîrbesc au declarat că doresc statul quo ante bellum. În fine Tisza încheie că guvernul îşi pune toate silinţele pentru mănţinerea păcii, fără însă a periclita interesele proprie şi buna înţelegere cu celelalte puteri şi că doreşte cu tot dinadinsul asigurarea unei stări mai bune pentru popoarele Turciei. – Proiectul de buget al Ungariei pe anul 1877 arată un deficit de 15 milioane fiorini.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 105