[„CAMERA, DUPĂ ATÎTEA LUNI…”] – de Mihai Eminescu [21 martie 1880]

Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info

Camera, după atîtea luni de nepăsare şi de nelucrare, pare a se deştepta dintr-un lung somn în ajunul sărbătorilor Paştilor pentru a vota în pripă cîteva legi de-o importanţă foarte mare, cari, în orice altă ţară, ar consuma lungi şedinţe şi ar da loc la discuţiunile cele mai serioase.

Astfel alaltăieri votă o convenţiune cu Casa de Depuneri şi Consemnaţiuni pentru regularea datoriei de zece milioane contractată de stat către această Casă.

Această discuţiune n-a fost interesantă decît printr-un incident în adevăr scandalos. D.N. Ionescu, combătînd legea care, după părerea sa, schimbă legea organizării Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, la un moment dat băgă de seamă că graţioasa figură a d-lui ministru de finanţe nu mai apărea la banca ministerială. D. Ionescu se miră de această absenţă a ministrului a cărui lege era în discuţiune şi întrebă dacă, pe lîngă celelalte calităţi, miniştrii au şi darul ubicuităţii, adecă, pe româneşte, de a fi totdeodată şi prezenţi şi absenţi. Acest cuvînt latinesc supără grozav pe prezidentul Adunării, care chemă pe orator la ordine şi ceru totodată ca Adunarea să aprobe această măsură cu totul escentrică. Chiar Adunarea actuală, cu toată fenomenala ei docilitate, se arătă cam nedomirită, aşa încît, după două încercări dubioase, d. C.A. Rosetti se coborî de la biurou şi-şi dete demisiunea din funcţia de preşedinte. În faţa acestei nenorociri membrii marelui partid se grăbiră de a reveni asupra votului şi deteră sancţiunea lor acestei procederi neauzite. Rămîne dar înţeles de acum înainte ca ubicuitatea constituie o insultă gravă şi că acest cuvînt trebuie şters din dicţionarul parlamentar roşu.

Tot în fuga mare s-au votat alaltăieri şi ieri legea care supune pe ţăranii împroprietăriţi la impozitul fonciar, apoi o însemnată adaogire la taxele ce plăteşte comuna Piteşti, acest leagăn al libertăţii, legea care modifică art. 8 din legea biletelor ipotecare şi, în fine, s-a luat în discuţiune şi consideraţiune legea care suprimă un oarecare număr de subprcfecturi şi îndoieşte aproape lefile acestor amploiaţi nepreţuiţi în manipularea liberelor alegeri. Ni se pare că această din urmă lege va încerca cîteva dificultăţi, fiindcă chiar majoritatea actuală nu pare a găsi justificat acest spor nepomenit în lefile unor funcţionari care nu s-au recomandat prin nimic pînă astăzi solicitudinii Parlamentului şi recunoştinţii ţării.

Raportul general asupra bugetului a fost în fine depus cu zece zile înaintea începerii chiar a anului bugetar sturzesc care începe, cum toţi ştiu, la aprilie. Cum vor mai trece încă cinci zile pînă se va lua în deliberaţie, cum se vor mai pierde încă o şedinţă sau două cu cestiuni preliminare, Camera d-lor Rosetti-Brătianu va avea aproape 24 de ore pentru a examina o lucrare ca aceea a bugetului statului, buget urcat pînă la 128 milioane cheltuieli şi încheiat cu un deficit mărturisit de peste 10 milioane.

Să mai zică cineva că liberalii n-au avut cea mai mare grijă de finanţele statului şi de punga

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI

Mihai-Eminescu.Ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.