[„«CORESPONDENŢA POLITICĂ» DIN VIENA…”] – de Mihai Eminescu [23 august 1881]

Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info

„Corespondenţa politică” din Viena a primit analiza unei note pe care d. Mancini, ministru de esterne al Italiei, a adresat-o în cestiunea Dunării ambasadorului italian din Londra, generalul Manabrea, şi al cărei cuprins a fost comunicat contelui Granville. Documentul italian poartă data de 14 iunie şi dezvoltă următorul şir de idei:

Se constată înainte de toate că guvernul italian nu şi-a apropriat nicicând şi n-a sprijinit propunerea pornită de la România ca să nu se proceadă la o hotărâre asupra instituirii unei comisiuni mixte până ce nu se va fi ajuns mai întâi la, înţelegere asupra prelungirii Comisiei dunărene. Guvernul italian a văzut că această propunere a răsărit evident din dorinţa de a câştiga timp în cestiunea dificilă a comisiei mixte. Orice îndoială asupra atitudinii guvernului italian a dispărut, căci, în urma unei întrebări a celui britanic, el a răspuns espres că stabilirea unui drept de apel de la Comisia mixtă la cea europeană i se pare suficientă pentru a păstra legăturile ce sunt de dorit ca să existe între cele două comisii şi că nu există prin urmare nici un cuvânt pentru a intra în discuţia prelungirii Comisiei dunărene europene înainte de 21 aprilie 1882, adecă c-un an înaintea espirării mandatului ei, precum o prescrie articolul LIV al Tractatului de la Berlin.

Ar fi un act de „nejustificată neîncredere” de a face să atârne consentimentul pentru instituirea Comisiei mixte de acea prelungire, de vreme ce stipulaţiunea primită de toţi că: „Comisia mixtă nu poate exista nicicând şi în nici o împrejurare mai mult decât Comisia Europeană a Dunării” e o garanţie îndeajuns pentru activitatea legitimă a celei dendâi.

În privirea atitudinii Italiei faţă cu cestiunea întocmirii pozitive a Comisiei mixte se relevă participarea comisarului italian la elaborarea anteproiectului şi împrejurarea că în instrucţiunea de iest-an dată reprezentantului Italiei s-au recunoscut şi aprobat unele puncte ca fiind afară de orice discuţie, precum instituirea unei Comisii mixte, participarea Austro – ungarei la ea, deşi nu e stat riveran, prezidiul acestei puteri.

Dar cestiunea votului preponderant al Austro-Ungariei în caz de paritate s-au accentuat mai cu seamă.

În principiu părerea Italiei nu putea fi nefavorabilă nici în privirea aceasta; dar preponderanţa votului prezidenţial trebuia pusă în legătură cu cestiunea garanţiilor necesare a se stabili pentru ca să se evite orice atingere a liberei navigaţiuni din partea Comisiei mixte.

În privinţa oportunităţii unor asemenea garanţii nu există nici o divergenţă de opinii, dar există în privirea formulării lor practice.

S-au făcut mai cu seamă două propuneri: una din iniţiativa Germaniei, cealaltă din a Britaniei.

Germania a propus a se face deosebire între cestiunile de principiu şi cele administrative şi a se restrânge votul prezidenţial la cele din urmă, pe când la cele dendâi să fie deschis dreptul de apel către Comisia Europeană cu putere suspensivă în caz de a se lua o hotărâre cu simplă majoritate de voturi.

Cestiuni administrative ar fi, după propunerea germană, toate cele cari privesc serviciul intern al Comisiei, relaţiile ei cu funcţionarii şi executarea reglementelor; pe când interpretaţiunea acestor reglemente şi hotărârea de cheltuieli nouă sunt a se privi ca cestiuni de principiu.

Propunerea engleză dorea la început un drept de apel necondiţionat, cuvenit tuturor puterilor; însă guvernul italian nu tăinui ambasadorului englez din Roma că cererea aceasta pare a trece dincolo de mărginile unei îngrijiri legitime pentru libertatea navigaţiunii.

Mai târziu, guvernul englez îşi modifică propunerea lui, eliminând din ea cestiunile administrative. Deosebirea între cele două propuneri, care nu e deloc radicală, se poate rezuma în trei puncte:

1)         Anglia recunoaşte dreptul de apel tuturor puterilor; Germania însă numai membrilor Comisiei mixte.

2)         Germania nu acordă drept de apel decât pentru hotărâri luate cu simplă majoritate: Anglia [î]l recunoaşte şi pentru hotărâri luate în unanimitate.

3)         Germania doreşte o definire a priori a cestiunilor de principiu şi a celor administrative, pe când Anglia lasă caz cu caz la apreciaţia Comisiei Europene a Dunării să judece în oaricari margini dacă cutare cestiune e de principiu sau administrativă numai.

Fiindcă din toate părţile există dorinţa unei înţelegeri echitabile şi fiindcă, după opinia guvernului italian, puntele de vedere divergente nu esclud deloc posibilitatea unei înţelegeri respective, Italia speră că se va ajunge la o soluţiune. Pentru aflarea acestei soluţiuni ea oferă activitatea ei nepărtinitoare, care nu răsare din altă dorinţă decât din aceea de-a înzestra interesele comerciale pe Dunărea de Jos cu garanţii potrivite.

„Pesther Lloyd” constată din aceasta că Italia ia o atitudine mijlocitoare între cabinetele cu opinii divergente, nu vede însă rezultatul practic al activităţii cabinetului italian, căci, deşi nota e datată de la 14 iunie, nu are aparenţa că situaţia în cestiunea Dunării s-ar fi schimbat.

În luna trecută încă lucrurile nu erau deloc mai favorabile.

Rezistenţa României se manifesta neînfrântă şi găsea sprijin din partea Rusiei, Angliei şi Franţei.

Căderea Comisiei mixte părea pe atunci aproape inevitabilă şi era vorba să urmeze disoluţiunea Comisiei Europene a Dunării.

E adevărat că disoluţiunea nu era o consecuenţă necondiţionată şi necesară a eşecului, dar Austriei [i] se prezinta consideraţiunea dacă existenţa Comisiei Europene a Dunării mai are vreo valoare pentru ea, din momentul ce nu-i recunoaşte interesele ei legitime pentru cursul de jos al fluviului.

Fiindcă însă după art. 54 al Tractatului de la Berlin puterile vor avea în curând să stabilească o înţelegere asupra prelungirii mandatului Comisiei Europene, iar asemenea înţelegere s-ar putea sfărâma de opoziţia unei singure puteri chiar, nu este cu neputinţă ca în caz de-a nu se admite instituirea Comisiei mixte să i se puie piedici continuării Comisiei Europene a Dunării.

Pe aceste cuvinte se esplică – zice foaia din Pesta – ceea ce reiese şi din nota cabinetului italian: propunerea României ca, înainte de toate şi înainte de a se continua discuţia asupra instituirii Comisiei mixte, să se stabilească o înţelegere asupra prelungirii mandatului Comisiei Europene a Dunării.

Românii voiau să-şi asigure pentru orice caz existenţa Comisiei dunărene şi apoi să aducă fără nici o altă consideraţie căderea Comisiei mixte.

Deodată cu analiza notei de mai sus ziarele comunică propunerile pe cari Franţa le-ar fi făcând în cestiunea aceasta.

Ele ar fi în esenţă următoarele:

În toate cestiunile de principiu va decide Comisia mixtă, dar înainte de-a lua o hotărâre trebuie să se decidă prealabil dacă cestiunea pusă în discuţie este sau nu de principiu.

Pentru conformarea cu această dispoziţie Comisia Europeană deleagă pe unul din membrii ei, care ia parte la toate dezbaterile celei mixte. Funcţionarea fiecăruia dintre membrii Comisiei Europene în calitate de delegat nu poate ţinea mult timp, ci membrii statelor reprezentate în Comisia Europeană designaţi de ea cată să se perândeze în ordine alfabetică.

Daca delegatului eventual cestiunea pusă în discuţie i se pare o cestiune de principiu el o supune Comisiei Europene. În caz de neînţelegere în Comisia mixtă, delegatul celei europene are misiunea de-a face ca să se formeze o majoritate de voturi şi numai dacă nu se poate ajunge la unire cazul în litigiu se va supune Comisiei Europene.

Aceste propuneri s-au pus deja în vederea Angliei şi a Austriei.

Anglia a aderat la ele, Austria însă pregetă cu răspunsul. Foile din Viena dau guvernului consiliul de-a le respinge.

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 ianuarie – 31 decembrie 1881
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XII

Mihai-Eminescu.Ro

image_pdfimage_print

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.