Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Curioasă şi vrednică de-a se releva în treacăt măcar e următoarea împrejurare. Toate parlamentele din Europa, oricare ar fi atitudinea lor politică, au esprimat, faţ cu moartea tragică a M. Sale împăratului Alexandru II, părerea lor de rău.
Ei bine. Parlamentul nostru roşu n-a făcut-o.
Noi înţelegem foarte bine resentimentele de natură politică ce noi românii le putem avea asupra guvernului rusesc în urma pierderii Basarabiei: dar faţă c-un monarh care nu mai e, faţă c-un suveran puternic care-a fost oaspetele pământului şi poporului nostru credem c-ar fi fost cuviincios ca Parlamentul român să-şi esprime regretele în urma unei. ucideri atât de odioase, a unei morţi atât de tragice, oricari ar fi încolo sentimentele sau resentimentele politice, ce priveau guvernul, nu persoana monarhului.
Ne aducem aminte că, cu ocazia atentatului Pietraru, toată lumea, adversarii politici cei mai înverşunaţi ai d- lui Brătianu, s-au grăbit cu bucurie adevărată de a-l felicita, căci în orice ţară ideile şi actele politice ale unui om public, orice ar produce ele, nu îndreptăţesc la ură personală pe cât timp ele nu sunt făcute pentr-un folos personal; şi, oricum s-ar interpreta în cazul de faţă actul politic al retrocesiunii, nimeni nu e atât de simplu de-a crede că s-a făcut pentru folosul privat al monarhului.
Opoziţia ar fi propus în adevăr ca Adunarea să-şi esprime părerile de rău pentru moartea tragică a împăratului dacă din partea guvernamentalilor nu i s-ar fi dat a ‘nţelege că s-ar naşte scandal în Cameră. În asemenea împrejurări şi pentru a evita trezirea de resentimente în faţa unui mormânt, opoziţiunea a găsit că tăcerea e totuşi preferabilă scandalului.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 ianuarie – 31 decembrie 1881
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XII