Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
De cîte ori poziţia cancelarului Germaniei era îngreuiată prin mecanismul parlamentar el ameninţa cu demisia şi Parlamentul, vrînd – nevrînd, se mulcomea. În adevăr partidele germane voiau să aibă influenţă asupra politicei principelui cancelar, însă în genere erau prea patriotice pentru a nu desista de la cererile lor de cîte ori creatorul unităţii Germaniei ar fi ameninţat cu aruncarea sarcinei sale. Prea nouă sunt întocmirile împărăţiei şi prea şubrede poate pentru ca să nu aibă nevoie de consolidare prin acel care le-a dat naştere. Acum însă telegraful ne comunică un estras din ziarul „Post”, organ adeseori inspirat din sferele cancelarului, prin care se arată că acesta ar fi declarat că e obosit de-a fi ţinta tuturor răutăţilor, înjosirii, calomniei, suspiciunii invidioase a unei populaţii de 45 de milioane. Majoritatea parlamentară, compusă din centrul catolic şi progresişti, ar putea în adevăr să-l răstoarne şi principele va fi căutând să previe acest eveniment dându-şi singur demisiunea. Nu e lesne de crezut că cel mai mare om de stat al secolului nostru ar fi dispus a-şi părăsi locul său fără a încerca toate mijloacele pentru a paraliza urele îndreptate în contra sa. De aceea se poate ca articolul ziarului „Post” să nu fie decât o încercare de a pune în vederea opoziţiei germane nemăsurata responsabilitate ce şi-ar asuma-o când cancelarul s-ar decide a-şi muta sarcina pe umerii ei.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 ianuarie – 31 decembrie 1881
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XII