Ziarul ”Golos” ne aduce oarecare lămuriri asupra operaţiunelor de pe cîmpul luptei în Herzegovina, arătînd că prinţul Nekita, după catastrofa de la Nevesinje, s-a retras spre Roriţa spre a-şi organiza cetele sale. Cu ocazia retragerei, Mukhtar Paşa voi să încurce pe montenegrini în o luptă oarecum hotărâtoare pentru turci, după părerea lui. Pentru acest sfârşit Mukhtar Paşa a ocupat oraşul Bilek şi liniile [pe] care să retrăgea Nekitta înspre Montenegru, voind astfel a împresura pe muntenegrini şi a-i nevoi la luptă. – După o depeşă datată 31 iulie din Metkovich, lupta s-a întâmplat şi Mukhtar Paşa a fost bătut cu desăvârşire la Bilek, unde au trebuit să se lupte cu o putere de 3 ori mai mare decât cea comandată de el. Turcii au pierdut în această luptă un număr însemnat de oficieri superiori; această ştire a făcut o impresie dureroasă în Constantinopole. S-au luat însă măsuri energice pentru a împiedeca la ocazie mergerea montenegrinilor la Mostar.
O telegramă de la Semlin cu data 31 iulie arată că miniştrii Ristici şi Gruici au plecat la Cartierul central în scop să propuie un armistiţiu pentru 4 săptămâni, în care răstimp nădăjduiesc a putea chema toate rezervele sub arme. – Tot în acea telegramă să arată că turcii ar fi înaintat până la Krucevaz.
O telegramă de la Niş cu data 30 iulie arată că brigada lui Hofiz Paşa, care formează avant-garda armatei de la Niş, comandată de Achmed Ejub, au avut o luptă crâncenă cu sârbii la Gramada, care a ţinut 6 ceasuri şi s-a terminat cu învingerea sârbilor, care s-au retras spre Dervent, lăsând întăriturile şi locul luptei în mânele turcilor.
O altă telegramă, de la Calafat, arată că Suleiman Paşa a trecut fruntăria Serbiei pe la Pandiralo, încă la 30 iulie, unde a intrat 8 batalioane de sârbi cu 12 tunuri şi pe care i-a bătut, luându – le care, cai, arme şi o mulţime de prizonieri. – Suleiman Paşa-şi urmează drumul înainte. – Se zice că şi Achmed Paşa a trecut fruntăria Serbiei, cu care ocazie s-au încurcat într-o mare luptă cu sârbii. – Aceste sânt datele cele mai nouă de pe câmpul luptei până în momentul de faţă, din care însă nu se poate cunoaşte nimic pozitiv; să aşteptăm dar date sigure şi atunci să ne pronunţam.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 65