[„DIN FRANŢA NE-A VENIT”] – de Mihai Eminescu [17 ianuarie 1882]

 

Din Franţa ne-a venit ieri ştirea că d. Gambetta a prezintat prezidentului Republicei demisiunea colectivă a cabinetului său. „Marele ministeriu” atât de buciumat de presa republicană, se duce aşadar fără a fi lăsat nici o urmă de însemnat. Dovadă că, cu tot zgomotul, cu toate aparenţele, demagogia e în sâmburele ei sterilă. Faţă cu un demagog, oricât de inteligent ar fi, se iveşte totdauna un altul care-l întrece în exagerări şi făgăduinţe şi pe care patimele vrăjmaşe îl suie numai pentru a fi răsturnat şi el la rândul său de un al treilea. Cine s-a servit o singură dată de arma demagogiei pentru a frânge pedicele legitime ce se opuneau suirii lui să ştie că curentul de patimi, ridicat odată, va respecta cu atât mai puţin pedicele mai mici ce se mai pot opune, şi cel ce evocă acest spirit al adâncimii prin el e osândit a cădea. dacă lucrurile mari s-ar putea compara cu cele mici şi fierberea unei societăţi vechi şi uriaşe s-ar putea asemăna cu turburarea dintr-un moşoroi de furnici, am putea zice că şi la noi astăzi demagogia care-a semănat vânt a început să culeagă furtună.

MIHAI EMINESCU

OPERA POLITICA

1882-1883, 1888-1889

„TIMPUL”, „ROMÂNIA LIBERĂ”, „FÂNTÂNA BLANDUZIEI”

EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S

EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE

Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC

Editura Academiei RSR, 1985-1989

Vol XIII
 
image_pdfimage_print

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.