
Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Foile engleze au ştiri îmbucurătoare din Afganistan. Corespondentul ziarului „Times” scrie din Cabul cu data 19 curent:
Evenimentele săptămînei din urmă confirmă perspectivele pline de speranţă esprimate de mine în ultima telegramă. Capii ghaznilor au răspuns la împărtăşirile ce le-a făcut Mustafi-Habi-Bullah în mod safisfăcător. D. F. Roberts a primit o epistolă scrisă de copilărosul prinţ Movsa-Khan şi subscrisă de toţi capii ghaznilor, în care se zice că ei, convinşi de intenţiunile binevoitoare ale Engliterei, sînt hotărîţi a se supune şi a veni cu toţi la Maidan (25 mile de Cabul) spre a negocia cu noi. Diferiţii şefi locali din Loghaz, Kohistan etc. au fost invitaţi a veni acolo spre acelaşi scop. După ce s-au convins afgani[i] în decurs de o lună despre inutilitatea rezistinţei lor, generalul Roberts a fost atît de înţelept că a aşteptat pînă ce lecţiunea şi-a produs fructele. El a încetat cu operaţiunile militare în sezonul cel nefavorabil, abţinîndu-se de la orice negocieri şi aşteptînd pînă ce afgani[i] singuri au venit să le înceapă.
Discursul deputatului Hausner în care combate alianţa austro-germană nu este bine primit de către ceilalţi deputaţi poloni. Un organ al lor se exprimă astfel:
Vorbirea lui Hausner nu stă în armonie cu interesele polonilor, pentru noi polonii nu este altă combinaţiune mai favorabilă decît dezbinarea între Germania şi Rusia. Dacă însă Austria ar părăsi alianţa cu Germania urmarea, cea mai imediată ar fi o de aproape alipire a Germaniei la Rusia. Austria n-ar mai găsi nici un sprijin în Franţa, pentru că Republica nu este consolidată, nici în Anglia, care este numai putere maritimă. De trei părţi înconjurată, de Rusia, Germania şi de Italia cea rapace, Austriei nu i-ar rămînea alt refugiu decît să. intre în alianţă ruso-germană, cu alte cuvinte restabilirea alianţei celor trei împăraţi, care după această evoluţie ar primi o configuraţiune mult mai solidă. Aceasta este politica cehilor şi a partidei drepte, cari au asurzit cu aplauze pe Hausner. Cuvîntul baronului Hubner în Camera seniorilor a expus clar programul acesta. Dar aceasta nu poate fi politica polonilor şi manifestaţiunile lui Hausner stau în contrazicere cu politica noastră. Înainte de o jumătate de an Hausner a ţinut o filipică contra politicei bosniace a Austriei, pentru că ocupaţiunea Bosniei trebuie să aducă un conflict între Austria şi Rusia, iar rivalitatea celor două puteri poate fi numai în avantagiul Poloniei. Astăzi Hausner vorbeşte în contra alianţei austro-germane, deşi este evident că această alianţă mănţine şi înăspreşte conflictul dintre Rusia şi Germania. În fine discursul lui Hausner n- a fost prudent nici din puntul de vedere al partidului polonilor din Austria. Pentru Austria alianţa germană este pîrghia politicei sale orientale; această legătură nu o poate părăsi fără a pierde şi Orientul. Hausner a urmat aceeaşi cale ca şi centralişti[i] mai acum un an şi jumătate şi prin care au pierdut frînele guvernului. Coroana în Austria nu poate fi de acord cu politica nihilismului.
Din „Fr [emden] Blatt”.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI