MUNTENEGRU [„SULEIMAN PAŞA AU PĂŢIT-O…”] – de Mihai Eminescu [19 iunie 1877]

Suleiman Paşa au păţit-o rău în Muntenegru. El într-adevăr s-au întrunit cu Ali-Saib, însă nu în Muntenegru, ci la Spuz, pe teritoriul turcesc, după ce-au trecut prin întreg mijlocul ţărişoarei muntoase. Muntenegru, după configuraţia graniţilor sale, se disparte în două părţi, oarecum ca o frunză de brustur. Prin mijlocul acestei frunze vine de la nord râul Zeta, care trece pe lângă trecătoarea Duga în apropiere de mult pomenita cetate Niksici, intră în Muntenegru, străbate ţărişoara toată de la nord – vest spre sud – ost, iese din Muntenegru pe la Spuz şi se varsă în lacul Scutari în Albania.

Va să zică mijlocul ţărei e petrecut de valea Zetei de la Niksici pân-la Spuz. Această vale a Zetei e cea mai practicabilă din toate şi totodată partea cea mai avută şi mai roditoare a întregei ţări. Planul turcilor era ca Suleiman să plece din sus, de la Niksici, să străbată de-a lungul această vale, iar Ali-Saib să plece din jos, de la Spuz, şi să se ‘mpreune cu Suleiman la Danilograd, de unde apoi amândoi împreună să apuce spre sud-vest către capitala Cettinie.

Din Constantinopole se scontase deja victoria anticipando şi s-au depeşat în toată lumea cumcă Suleiman şi Ali-Saib s-ar fi ajuns la 8 a l.c. şi au apucat împreună spre Cettinie. Din Cettinic însă se vestea că Ali-Saib cercase a intra, dar între Spuz şi Danilograd căpătase o vajnică bătaie, încât se retrăsese. Suleiman de la nord înainta. El străbătuse Muntenegrul de-a curmezişul şi ajunsese după lupte continue la Ninici, o milă şi jumătate departe de Spuz. Va să zică numai cale de două ceasuri era între colona de nord şi cea de sud. În faptă însă deja la 7 a curentei Suleiman, auzind cumcă muntenegrenii i-au închis retragerea spre Herţegovina, au ordonat trupelor sale să se întoarcă. Dar retragerea era într-adevăr aşa de bine închisă încât s-au văzut din nou silit să cârnească la dreapta împrejur din nou spre Spuz. Dar şi aici drumul era închis. În fine la 14 c. Suleiman au scăpat pe teritoriu turcesc la Podgoriţa, mai la sud de Spuz, după ce s-au luptat şase zile de-a rândul pentru a face un drum de două ceasuri. Suleiman Paşa au pierdut într-aceste lupte 5000 de oameni, cam scump pentru plăcerea de a se primbla prin mijlocul Muntenegrului.

MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 250

Mihai-Eminescu.Ro

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.