Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Nu-nţelegem la ce servesc dezminţirile oficioase cînd partizanii guvernului sînt cei cari colportează ştirea despre încurînda retragere a d-lui Boerescu din ministerul de fuziune. De pe acuma se indică cuvintele invocate pentru a esplica retragerea marelui om de stat, de acum se fixează nu numai persoana, ci şi vederile politice ale succesorului său. Întrebarea e: retrage-se-va d. Boerescu înainte sau după convocarea în sesiune ordinară a Corpurilor legiuitoare?
Termenul legal de convocare fiind peste două săptămîni, nu ne-ndoim că, cu toată mlădioşia majorităţii, guvernul va propune o seamă de proiecte de legi cari vor da loc la multă, şi aprinsă discuţie. E chiar practic ca, înaintea furtunei parlamentare încă, să iasă din cabinet un bărbat politic atît de neplăcut majorităţii ca d. Boerescu.
D. Brătianu va trebui să-şi fiarbă partidul prin intimidări, să-i facă conştiinţa şi mai mlădioasă într-o cestiune gravă care va veni înaintea acelor Adunări, cestiunea drumurilor de fier de la Bucureşti-Cernavoda şi de la Craiova spre Bulgaria.
În adevăr lumea la noi s-a săturat de drumuri de fier. Deşi nimeni nu contestă necesitatea căilor de comunicaţie şi deşi nu voim să prejudecăm practicitatea celor ce se vor propune, totuşi e lesne de priceput că asemenea căi nu au o valoare absolută, ci relativă numai.
Daca facem însă socoteala căilor cîte le avem pîn-acuma şi o facem nu fantastic, ci pe temeiul sănătos al dezvoltării naţionale, vedem prea bine că tot producătorul nostru de căpetenie, ţăranul, plăteşte sub formă de contribuţie sau de producţie de grîu cît nu s-ajunge pînă la împlinirea garanţiei, pentru a crea lesniciunea cu care se fac călătorii de plăcere, apoi lesniciunea importării mărfurilor şi industriei străine. Astăzi producătorul nostru munceşte, sleind totodată puterea de producţie a brazdei sale, plăteşte dări etc., numai cu scopul de-a uşura introducerea unor fabricate cari, în ultima linie, tot din producţiunea lui se plătesc. Astfel el contribuie zi cu zi la sărăcirea lui proprie, la americanizarea patriei lui. Vedem aşadar că drumurile de fier, cîte există pîn-acuma, nu numai că ne ţin foarte scump, dar contribuie prin existenţa lor la retrogradarea elementului moşnean al ţării.
Aceste sînt idei cam medievale asupra valorii progresului modern, dar ele au avantajul de-a fi clare şi lesne de înţeles. E sigur că cizma gata ce se-ntroduce la graniţă face pe cizmarul nostru să-şi arunce calapodu-n foc, că haina gata venită din Apus face să ruginească foarfecele croitorului nostru, că ieftenele ţesături ce ne vin de-a gata au făcut să stea locului mii de stative şi de războaie din ţară. Această încetare a industriei de casă precum şi a meseriilor, reducerea românului la rolul de salahor agricol cine-o plăteşte? Tot românul; în cazul nostru o plăteşte pentru onoarea de-a fi fost prieten cu cinstitul Stroussberg şi cu Ambron, făcătorul de minuni.
Dar ce-i pasă d-lui Brătianu de ţăran! D-nia lui ştie de la descoperitorul melcilor simpatici că un conte de talia d-sale cată să fie om mare şi limbi la cumpăna Europei1.
1 Text corupt
De aceea drumuri de fier în sus, drumuri de fier în jos, drum de fier de la Craiova la Ţarigrad. Întrebarea e: Ceda-va partidul? Voi-va să dea concesii nouă de drum de fier societăţii austriace Staa[t]sbahn, ascunsă după, vrun consorţiu francez?
Ilustrul conspirator de la Opera comică [î]şi cunoaşte îndealtmintrelea partidul. O ameninţare numai că se retrage şi patrioţii devin numaidecît stîlpii edificiului Americei dunărene cu aceeaşi vigoare cu care se constituie roţi la carul statului.
Vorba lui Nae Postuleanu: Un stat cu mii de mii de roţi cum să nu meargă bine? Repetăm că în stadiul în care se află cestiunea nu putem s-o prejudecăm. Poate că nouăle drumuri de fier se vor propune a se face în condiţii avantagioase pentru stat şi dacă ridicăm îndoieli din capul locului este pentru că ne aducem aminte de precedentele create cu Strousberg, precedente ce ne inspiră şi acum teama că nouăle drumuri de fier ar putea să fie construite tot numai în folosul străinătăţii şi după impulsul ei, nu după cerinţele reale ale ţării.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI