Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
O sumă de cetăţeni din toate părţile ţării se plîng de sporirea dărilor făcute de noul recensămînt fiscal şi ne întreabă din ce cauză liberal-naţionalii noştri, între ale căror frumoase promisiuni la ’76 era şi „scutirea pungii contribuabililor”, nu se mulţumesc cu cît au atins-o pînă astăzi în cei din urmă patru ani şi acum îi mai încarcă sarcinile. Vom răspunde la această întrebare în treacăt, lăsînd deocamdată orice teorie economică şi înşirînd numai cîteva condeie din bugetul cheltuielilor statului. Am dori ca din locurile competente să ni se rectifice socoteala de mai jos daca, din norocire, cum nu credem, va fi greşită. Iată dar, ca un fel de urmare la cele ce ziceam zilele trecute asupra cumulurilor patriotice, cîteva şiruri destul de clare, credem:
D. general Slăniceanu (care, pe cît ne-aducem aminte, la 1876, cînd a fost trei-patru zile la Livadia, a luat ca speze de călătorie oficială suma de franci 10 000) a luat acum, mergînd pentru o inspecţie de cîteva zile în Dobrogea, speze de călătorie . . . . . . . . fr. 7 000
D. Protopopescu de la visterie, pentru o plimbare în străinătate cu familia, sub pretextul că merge să studieze cum se înmagazinează sarea, a luat ca speze de călătorie . . . . 5 000
D. dr. Creţulescu, ministru la Roma, aflător de vreo cîteva luni în Bucureşti întru căutarea intereselor sale particulare, ia pe an. . . . . . . . . . . . . . . ,, 60 000
D. C. Exarcu, ministru la Atena, asemenea ia pe an . . . . . .. . . . ,, 40 000
D. Dum. Brătianu, ministru la Constantinopol, tocmai cînd e fiertul fierului în Orient, aflător în Piteşti la alegerile judeţene, aflător de atuncea încoace la băi, ia pe an. fr. 60 000
D. Câmpineanu, aflător acum în străinătate, guvernator al Băncii Naţionale, care-şi începe operaţiile peste cîteva luni şi care nu e încă instalată, a şi început a lua pe an, pe lîngă locuinţă, lemne, serviciu . .. . fr. 36 000
D. Cantacuzino, ca director la Regia Monopolului de Tutunuri, ia pe an. . . .. . . . . . ,, 24000 şi ca subguvernator la Bancă . . . . . .. . . . . . . . . . . . . . . . . ,, 24 000
D. Calenderoglu, director la Căile Ferate, în plimbare de la Berlin la Bucureşti, pe an . . . . . . . . ,, 48000
D. advocat E. Stătescu, în aceeaşi calitate cu precedentul şi lipsind din ţară de cîteva luni întru căutarea sănătăţii . . .. . .. . . . . . . . . . .,, 36 000
D. Dimitrie Sturdza, comisar al guvernului pentru primirea căilor ferate, aflător astăzi în străinătate tot întru căutarea sănătăţii. . . . . 48000
Deocamdată să ne oprim aci cu statistica lucrativităţii patriotismului, pe care avem s-o continuăm din cînd în cînd, pentru edificarea curioşilor cari se miră de sporirea dărilor. Cum vedem, sub titlul de lefuri, diurne, speze de călătorii şi misiuni, zece patrioţi, numai zece (şi sînt mulţi!) înghit pe an pe puţin aproape o jumătate de milion din casa statului. Cunoaştem apoi patrioţi, stîlpi ai democraţiei române, cari iau 100 de franci diurnă, sub titlul de misiuni ordinare şi extraordinare, pentru a merge la vînătoare.
Vom reveni asupra acestui obiect interesant pentru a dovedi cu bob numărat că dintre membrii marelui partid liberal- naţional puţini, foarte puţini sînt patrioţi gratis.
Apoi să nu fie guvernul silit, pentru a susţine sentimentele patriotice ale partizanilor săi, pentru a le alimenta căldura sacră a marilor principii democratice, să sporească sarcinile poporului suveran? Marile principii sînt marfă de lux, care trebuie plătită din greu, şi obrazele subţiri se ţin cu cheltuială.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI