Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
În prelecţiunea de duminică, profundul cugetător mai întîi recapitulează rezultatul prelecţiunilor psicologice precedente, deosebirea între conştiinţa luminoasă şi cea întunecată, memorativă, apoi, continuînd a espune, [î]şi esplică jocul percepţiunilor şi ideilor în conştiinţă, vibraţiunile corespunzătoare fiziologice în nervi, creieri, ne dezvăleşte, ne face să vedem în noi, în conglomeratul celulelor centrale, o lume noua, proprie, o lume ideală.
În evul nostru, în această lume ideală este deosebirea între frumos şi urît, bun şi rău; în noi este fericirea şi nefericirea, nu afară de noi.
Deci educaţiunea să nu tindă numai la cîştiguri din lumea reală, la folosuri materiale cari pe nimeni n-au făcut fericit, ci să dezvolte bunurile din lumea ideală, percepţiunea frumosului, ideile de bine şi adevăr. Astfel, solidificîndu-se conglomeratul celulelor centrale, cunoştinţa de sine, va creşte capitalul puterilor latente, forţele în potenţa (în individ, naţiune ca şi în umanitate) şi numai aşa – tocmai ca dinamitul – [la] un moment dat aceste forţe vor deveni patente, se vor manifesta în fapte mari, în opere strălucite de muzică, pictură sau poezie.
Prelecţiunile d-lui T. Maiorescu sînt de cea mai mare importanţă. Auzim că se vor publica într-o broşură.
Aşteptăm cu nerăbdare.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
17 februarie – 31 decembrie 1880
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI