Fotografie de arhiva. Mihai Eminescu de Nestor Heck – 1884. Basarabia-Bucovina.Info
Din starea de lucruri a unei părţi se poate conchide cu siguranţă la situaţia generală a Imperiului otoman. Un corespondent din Beyrut scrie ziarelor vieneze:
În oraşul nostru domneşte o vie fierbere. Din toate părţile ţării sosesc trupe; corăbiile aduc recruţi cari, după ce se echipează, pleacă pe vapoare spre Tesalia. Lungi şiruri de cămile încărcate aduc provizii şi cereale. Prin toate cazarmele şi oficiele domneşte o activitate febrilă. Mai toate ziarele greceşti sunt interzise; în fine oraşul are întocmai aceeaşi fizionomie ca şi în ajunul izbucnirii războiului ruso-turc. Soldatul e mai puţin entuziasmat, dar este liniştit şi rezolut şi se vede că războiul cu grecii nu e atât de simpatic cum a fost cel cu ruşii. Siria suferă mult din cauza acestor preparative războinice. Atâtea braţe viguroase, lăsând sapa şi lopata, au pus mâna pe arme! Comerţul stagnează deja de la 1875, când colera a bântuit ţara. O criză generală apasă asupra acestei frumoase provincii a Imperiului otoman. Recolta n-a fost strălucită; mătasa, productul principal al Siriei, a fost în cantitate destulă, dar de o calitate mediocră. Pe lângă acestea mai vine şi duşmănia dintre mahomedani, druji şi creştini. În Damasc sunt arestările la ordinea zilei şi anume din cauza placatelor revoluţionare cari pe timpul lui Midhat Paşa se afişau pe ziduri. Astfel Siria prezintă o icoană tristă, atât sub raportul politic cât şi sub cel economic.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1 ianuarie – 31 decembrie 1881
TIMPUL
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1985-1989
Vol XI