Romanul Absolut

O neânselegere. În unul din articolele privitoare la xenocrasia din Ţara Românească am întrebat ce-ar fi devenit Carada, Giani ori C.A. Rosetti în alte ţări decât a noastră, la Braşov bunăoară? „Bukarester Tagblatt”, care nu ştie româneşte, ne ţine un…

Ca să nu aibă aparenţa că împărtăşim cumva ideile cuprinse în articolul asupra Serbiei reprodus din „Grenzboten” repetăm că această revistă e cunoscută prin împrejurarea că cuprinde articole inspirate uneori de Ministeriul de Esterne din Berlin, alteori de cel din…

În privirea pretinsului conflict de graniţă din Ardeal ziarul unguresc „Nemere „ comunică următoarele: La 10 august primarul oraşului Berecic vesti pe prefectul comitatului Trei scaune că pe o parte a unui munte revindicat care formează proprietatea oraşului Berecic, pe…

În ultimele săptămâni oblăduitorul serbilor a făcut iarăşi o călătorie europeană, la care din nou a fost oaspe al împăratului nostru. După cum se zice, această călătorie a prinţului s-ar lega cu dorinţa sa de a fi înălţat la rangul…

În „Grenzboten „, revistă în care ne-am deprins a întâlni de multe ori articole inspirate de sferele guvernamentale ale Germaniei ori ale Austriei, aflăm articolul de mai la vale pe care-l reproducem fără a-l comenta, de vreme ce intenţia noastră…

„Românul” s-a pus pe studii comparative. Pentru a dovedi că între conservatori şi sincerii liberali nu poate exista stimă reciprocă, reproduce pasaje din discursurile d-lui Vernescu pe de o parte, pasaje din ,Timpul” pe de alta. Fiindcă istoria asta-i face…

Ce vor maghiarii cu aliaţii lor evrei de la „Pesther-Lloyd” şi de la alte ziare oficioase cu tonul plin de necuviinţă şi de venin pe care-l ţin faţă cu românii în genere, cu statul român îndeosebi? Ploaia de invective căzute…

Sub titlu Moldova acum două sute de ani ziarul „Bukarester Tagblatt” a publicat următoarele: Din izvor sigur ni se anunţă că nu demult s-a găsit în arhiva oraşului Stettin (Prusia) două documente istorice foarte remarcabile, cari sunt de o valoare…

Fără s-o aşteptăm, d. I. Ghica dă dreptate teoriei noastre etnologice în scrisoarea a Ix-a adresată d-lui V. Alecsandri şi publicată în „Convorbiri”. Iată în adevăr pasaje din această scrisoare cari ilustrează teoria noastră despre sterilitatea intelectuală a imigraţiunii românizate…

Adevărul că în decursul acestor din urmă paisprezece ani elementul istoric pământean au fost înlăturat în favorul a d-alde Giani, Cariagdi, Carada, Fleva etc., deci în favorul unui element etnic şi moraliceşte străin neamului românesc, acest adevăr [î]i doare rău…