Delegaţii puterilor garante au decis, după încheiarea conferenţelor preliminare, de-a da concluziilor lor o formă care să poată fi admisă de toţi. Numirea lui Midhat Paşa de vizir e de unii privită bine şi se crede că va grăbi răsipirea deficultăţilor, alţii o privesc din contra ca o provocare făcută Rusiei. Unele depeşe susţin că Poarta va refuza primirea hotărîrilor conferenţei şi va prefera să fie bătută de ruşi decît să fie umilită.
Morning-Post vesteşte că conferenţa s-au înţeles asupra propunerei de a delega o comisie europeană pentru supravegherea reformelor din Bulgaria şi ca să i se dea acelei comisii o escortă militară de 6.000 belgieni.
Times discută posibilitatea refuzului Porţii de a primi propunerile conferenţei şi conchide că o asemenea ţinută ar izola-o pe Turcia, ba poate că Anglia ar şi rumpe relaţiile diplomatice cu ea.
Deşi ocuparea Bulgariei de cătră ruşi trebuie privită cu părere de rău, totuşi Anglia n-ar pune-n mişcare un singur regiment pentru apărarea Bulgariei. Interesele Angliei sînt în Bosfor şi va şti să şi le păzească la vreme.
Proiectul de constituţie a fost proclamat solemn pentru tot imperiul. Principiele ei sînt: 1) Suveranitatea sultanului în aceleaşi margini ca şi monarhii constituţionali din Europa 2) responsabilitatea ministerială 3) alegerea a două corpuri legiuitoare, Senat şi Cameră 4) autonomia judeţană, comunală şi bisericească 5) libertatea învăţămîntului 6) obligativitatea instrucţiei primare 7) inamovibilitatea funcţionarilor 8) religia statului rămîne cea mohametană, fără însă de-a pune vro piedecă celorlalte religii. Supuşii imperiului se vor numi otomani.
Belgia a declinat, prin circulară către puterile mari, însărcinarea de-a ocupa Bulgaria.
MIHAI EMINESCU
OPERA POLITICA
1870 – 1877
ALBINA, FAMILIA, FEDERATIUNEA, CONVORBIRI LITERARE, CURIERUL DE IASI
EDIŢIE CRITICĂ ÎNTEMEIATĂ DE P E R P E S S I C I U S
EDIŢIE CRITICĂ ÎNGRIJITĂ DE MUZEUL LITERATURII ROMÂNE
Coordonator DIMITRIE VATAMANIUC
Editura Academiei RSR, 1980
Pag. 168